Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Nicolae Popa - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 şi 329 din Codul penal, excepţie ridicatã de Ion Dia şi Mihaela Baba în Dosarul nr. 3.856/2000 al Curţii de Apel Iaşi.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca prevederile art. 328 şi 329 privind prostituţia şi proxenetismul sunt criticate din perspectiva dispoziţiilor art. 26 alin. (1) şi (2) din Constituţie, potrivit cãrora persoana fizica are dreptul la "viata intima, familialã şi privatã" şi "sa dispunã de ea însãşi, dacã nu incalca drepturile şi libertãţile altora, ordinea publica sau bunele moravuri". România a aderat, prin Decretul nr. 482 din 1955 , la Convenţia pentru reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatãrii prostituarii acestora, incriminarea celor doua fapte fiind consecinta acestei aderari. State civilizate, cum ar fi Franta, incrimineaza în legislaţia lor penalã sãvârşirea acestor fapte. De altfel, Curtea Constituţionalã, prin doua decizii (nr. 74 şi nr. 106 din 1996), a respins excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 328 din Codul penal, arãtând ca exercitarea dreptului la viata intima este condiţionatã de respectarea drepturilor şi libertãţilor altora, precum şi a bunelor moravuri. Incriminarea acestor fapte poate fi corelata cu dispoziţiile art. 49 din Constituţie care permit restrangeri, prin lege, a exerciţiului unor drepturi, în scopul apãrãrii sãnãtãţii ori moralei publice. Se solicita respingerea exceptiei ca fiind neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 octombrie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 3.856/2000, Curtea de Apel Iaşi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 şi 329 din Codul penal, excepţie ridicatã de Ion Dia şi Mihaela Baba, inculpati-recurenti într-o cauza de proxenetism.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arata ca dispoziţiile art. 328 şi 329 din Codul penal, privitoare la infracţiunile de prostituţie şi, respectiv, de proxenetism, sunt neconstituţionale, fiind în contradictie cu prevederile art. 26 alin. (1) şi (2) din Constituţie. În opinia autorilor exceptiei prevederile art. 26 alin. (2) din Constituţie permit persoanei sa aibã o viata intima neingradita şi sa întreţinã raporturi intime cu cine doreşte şi indiferent de interesele care o anima. Aceste interese ar putea consta şi în satisfacerea unor nevoi materiale, iar partenerii pot fi mai mulţi în decursul anilor. Autorii exceptiei susţin, de asemenea, ca cele doua dispoziţii legale sunt neconstituţionale, deoarece menţin definitia infracţiunii asa cum a fost formulatã, sub influenta ideologiei comuniste, ca fapta contrarã relaţiilor socialiste de convieţuire. În realitate, susţin autorii exceptiei, practicarea raporturilor sexuale cu diferite persoane nu constituie decât mijlocul de procurare a bunurilor şi valorilor necesare existenţei, aceasta dobândire fiind de esenta infracţiunii de prostituţie.
Curtea de Apel Iaşi, exprimandu-şi opinia asupra exceptiei de neconstituţionalitate, arata ca aceasta este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile art. 328 şi 329 din Codul penal nu contravin Constituţiei şi convenţiilor internaţionale privind prevenirea prostituţiei şi proxenetismului, la care România este parte. Dispoziţiile art. 26 alin. (1) şi (2) din Constituţie nu pot fi invocate în sprijinul exceptiei, practicarea prostituţiei nefiind recunoscuta ca o profesie.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, arata ca excepţia este neîntemeiatã. Proxenetismul, fiind o forma de exploatare a prostituţiei şi de încurajare a acesteia, prezintã un ridicat grad de pericol social. Potrivit art. 26 din Constituţie, persoana are dreptul sa dispunã de ea însãşi, însã cu condiţia sa nu încalce drepturile şi libertãţile altora, ordinea publica sau bunele moravuri, drepturi şi libertãţi care sunt incalcate prin infracţiunea de proxenetism, realizatã prin tragerea de foloase de pe urma practicãrii prostituţiei, care vizeazã obţinerea de profituri, avantaje materiale de orice natura de pe urma practicãrii prostituţiei de cãtre o persoana. Art. 26 din Constituţie, invocat în sprijinul exceptiei, creeazã un cadru adecvat pentru afirmarea şi dezvoltarea deplina a personalitãţii umane şi în nici un caz pentru apãrarea fenomenului infractional. Atât prostituţia, cat şi proxenetismul contravin tuturor normelor legale elaborate în vederea apãrãrii drepturilor şi libertãţilor persoanei, incalca relaţiile privind convieţuirea socialã, prin nerespectarea normelor morale şi juridice şi încãlcarea demnitãţii umane. De esenta prostituţiei şi proxenetismului este comerţul de ordin sexual cu propriul corp, comerţ care, prin sine însuşi, lezeaza demnitatea omului, ca valoare suprema ocrotitã şi garantatã de art. 1 alin. (3) din Constituţie.
Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca excepţia este, de asemenea, neîntemeiatã. Incriminarea prin art. 328 din Codul penal a prostituţiei priveşte practicarea raporturilor sexuale cu diferite persoane ca mijloc de procurare a mijloacelor de existenta, deci ca profesie, iar acest fapt a fost considerat de legiuitor ca fiind socialmente periculos prin consecinţele sale. Aceasta fapta este de natura sa aducã atingere moralitãţii şi chiar
demnitãţii persoanelor care practica prostituţia. Or, art. 26 din Constituţie instituie dreptul persoanei de a dispune de ea însãşi, însã prevede şi limitele de exercitare a acestui drept, şi anume fãrã sa încalce drepturile şi libertãţile altor persoane, ordinea publica sau bunele moravuri. Se citeaza, de asemenea, din preambulul Convenţiei pentru reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatãrii prostituarii acestora, adoptatã de Adunarea Generalã a O.N.U. la 2 decembrie 1949, la care România a aderat prin Decretul nr. 482/1955 , în care se arata ca prostituţia, traficul cu fiinţe umane în vederea prostituarii, adicã proxenetismul, sunt incompatibile cu demnitatea şi valoarea persoanei umane.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 328 şi 329 din Codul penal, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 328: "Fapta persoanei care îşi procura mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta, practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.";
- Art. 329: "Îndemnul sau constrângerea la prostituţie ori înlesnirea practicãrii prostituţiei sau tragerea de foloase de pe urma practicãrii prostituţiei de cãtre o persoana, precum şi recrutarea unei persoane pentru prostituţie ori traficul de persoane în acest scop, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
Dacã fapta prevãzutã în alin. 1 este sãvârşitã fata de un minor sau prezintã un alt caracter grav, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au servit sau au fost destinate sa serveascã, direct sau indirect, la comiterea infracţiunii prevãzute în alin. 1 şi 2 şi cele care au fost dobândite prin sãvârşirea acesteia se confisca, iar dacã acestea nu se gãsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
Tentativa se pedepseşte."
Prevederile art. 26 din Constituţie, considerate a fi incalcate de dispoziţiile legale criticate, sunt urmãtoarele:
- Art. 26: "(1) Autoritãţile publice respecta şi ocrotesc viata intima, familialã şi privatã.
(2) Persoana fizica are dreptul sa dispunã de ea însãşi, dacã nu incalca drepturile şi libertãţile altora, ordinea publica sau bunele moravuri."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca incriminarea şi sancţionarea faptelor de prostituţie şi de proxenetism, în Codul penal de la 1968, reprezintã şi îndeplinirea obligaţiei asumate de statul roman prin Decretul nr. 482/1955 de aderare la convenţie, care prevede ca pãrţile la aceasta convenţie decid pedepsirea oricãror persoane care, pentru a satisface pasiunile altei persoane, ademeneste, atrage sau indeamna, în vederea prostituarii, o alta persoana, chiar cu consimţãmântul acesteia, sau care exploateazã prostituţia altei persoane, chiar cu consimţãmântul acesteia. În preambulul convenţiei se arata ca "prostituţia şi raul care o însoţeşte, traficul de fiinţe umane în vederea prostituarii, sunt incompatibile cu demnitatea şi valoarea persoanei umane şi pun în pericol bunãstarea individului, a familiei şi a comunitãţii".
Curtea s-a mai pronunţat asupra exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 din Codul penal prin Decizia nr. 74 din 11 iunie 1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 27 august 1996, şi Decizia nr. 106 din 2 octombrie 1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 16 ianuarie 1997. Respingând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate, Curtea Constituţionalã a subliniat, în Decizia nr. 74/1996, ca pentru prevenirea şi combaterea prostituţiei nu este suficient sa se incrimineze şi sa se sanctioneze numai proxenetismul, ci trebuie incriminata şi sancţionatã însãşi practicarea prostituţiei, ca expresie a folosirii abuzive şi antisociale a dreptului femeii de a dispune de ea însãşi.
Curtea retine ca în ceea ce priveşte proxenetismul, incriminat prin însãşi convenţia menţionatã, caracterul sau profund antisocial nu poate fi pus la indoiala şi nu se poate vorbi despre neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 329 din Codul penal.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 şi 329 din Codul penal, excepţie ridicatã de Ion Dia şi Mihaela Baba în Dosarul nr. 3.856/2000 al Curţii de Apel Iaşi.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 24 ianuarie 2002.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Laurentiu Cristescu
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
