Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 209 din 15 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV alin. (1) coroborat cu art. 1 pct. 30 referitor la art. 29 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului
Costica Bulai - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Paula C. Pantea - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV alin. (1) coroborat cu art. 1 pct. 30 referitor la <>art. 29 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Bacau în Dosarul nr. 3.939/2002 al Curţii de Apel Bacau - Secţia comercialã şi de contencios administrativ. La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, sustinand ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autoarea exceptiei, întrucât nu ridica probleme de constitutionalitate, ci doar de interpretare şi aplicare a legii, de competenta exclusiva a instanţelor judecãtoreşti, o eventuala omisiune legislativã neputând fi complinita prin controlul efectuat de Curtea Constituţionalã.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele: Prin Încheierea din 5 decembrie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 3.939/2002, Curtea de Apel Bacau - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV alin. (1) coroborat cu art. 1 pct. 30 referitor la <>art. 29 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Bacau. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca admisibilitatea cererii de deschidere a procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului trebuie analizata în lumina actului normativ în vigoare la data la care a fost formulatã şi înregistratã pe rolul instanţei, iar nu în temeiul unui text de lege care îşi produce efectele juridice la o data ulterioara introducerii acestei cereri. Prin urmare, respingând cererea ca inadmisibila deoarece nu întruneşte condiţiile prevãzute de <>Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 , instanta judecãtoreascã a încãlcat prevederile art. 15 alin. (2) şi ale art. 78 din Constituţie. Curtea de Apel Bacau - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile art. IV alin. (1) coroborat cu art. 1 pct. 30 referitor la <>art. 29 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 nu intra în contradictie cu prevederile constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) şi în art. 78 din Constituţie. Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Guvernul arata ca prevederile <>art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 , potrivit cãrora procedurile deschise pana la data intrãrii în vigoare a ordonanţei vor continua sa fie administrate şi lichidate conform prevederilor legale în vigoare anterioare modificãrilor şi completãrilor aduse <>Legii nr. 64/1995 , au caracter tranzitoriu, reglementand aplicarea legii procesuale în timp. În speta dedusã controlului de constitutionalitate aceste dispoziţii nu sunt aplicabile, întrucât, din punct de vedere tehnic formal, procedura impotriva debitorului insolvent fusese pornitã prin formularea cererii introductive a autoarei exceptiei, dar nu fusese deschisã prin pronunţarea unei hotãrâri de cãtre judecãtorul-sindic, în conformitate cu prevederile <>art. 31 din Legea nr. 64/1995 . Deoarece <>art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 nu acoperã şi cazul procedurilor pornite anterior intrãrii în vigoare a ordonanţei, dar încã nedeschise, devin aplicabile dispoziţiile Codului de procedura civilã, dreptul comun în aceasta materie. Prin urmare, problema aflatã pe rolul Curţii reprezintã o chestiune de aplicare de cãtre instanta judecãtoreascã a principiului "tempus regit actum", iar nu de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate. Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie art. IV alin. (1) coroborat cu art. l pct. 30 referitor la <>art. 29 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 82/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003. Textele legale criticate au urmãtorul conţinut: - Art. IV alin. (1): "Procedurile deschise pana la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe vor continua sa fie administrate şi lichidate conform prevederilor legale în vigoare anterioare modificãrilor şi completãrilor aduse <>Legii nr. 64/1995 prin prezenta ordonanta."; - <>Art. 1 pct. 30: "Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã: [...] 30. Articolul 29 va avea urmãtorul cuprins: <<Art. 29. - (1) Orice creditor care are o creanta certa, lichidã şi exigibilã poate introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care, timp de cel puţin 30 de zile, a încetat plãţile, în urmãtoarele condiţii: a) dacã creanta izvorãşte din raporturi de munca sau raporturi obligationale civile, creanta trebuie sa aibã un cuantum superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în condiţiile legii şi calculate la data formularii cererii introductive; b) în celelalte cazuri creanta trebuie sa aibã un cuantum superior echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro, calculat la data formularii cererii introductive; c) în cazul unui creditor care deţine creanţe din ambele categorii menţionate la lit. a) şi b), cuantumul total al creanţelor trebuie sa fie superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în condiţiile legii şi calculate la data formularii cererii introductive. (2) Simplul refuz al unor plati, în baza unor excepţii pe care debitorul le socoteşte, cu buna-credinţa, întemeiate, nu constituie o dovada a stãrii de insolventa. (3) Camerele de comerţ şi industrie teritoriale şi asociaţiile cooperatiste teritoriale, respectiv nationala, vor putea introduce cerere impotriva debitorului care, potrivit datelor de care acestea dispun, se afla într-o situaţie notorie de insolventa.>>" Autoarea exceptiei susţine ca dispoziţiile legale criticate incalca urmãtoarele prevederi constituţionale: - Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile."; - Art. 78: "Legea se publica în Monitorul Oficial al României şi intra în vigoare la data publicãrii sau la data prevãzutã în textul ei." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca autoarea a ridicat excepţia într-un dosar în care, în calitate de creditoare, formuland cerere de deschidere a procedurii insolventei debitoarei sale, sub imperiul vechii reglementãri care nu conditiona admisibilitatea unei atare cereri de cuantumul creanţei, ca urmare a intrãrii în vigoare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 38/2002 , care prevede aceasta condiţie, şi-a vãzut respinsã cererea, întrucât creanta sa era inferioarã valorii minime prevãzute de noua reglementare. Neconstituţionalitatea textului de lege este dedusã printr-un rationament "per a contrario", autoarea exceptiei considerând ca, de vreme ce norma criticata se limiteazã a sustrage incidentei sale doar procedurile deschise pana la data intrãrii sale în vigoare, fãrã a prevedea acelaşi lucru şi cu privire la cererile deja introduse de creditori, nesolutionate prin încheierea de deschidere a procedurii de cãtre judecãtorul-sindic pana în acel moment, asemenea cereri vor avea regimul juridic determinat prin noua reglementare care, astfel, retroactiveaza. Curtea nu poate subscrie unei atare concluzii, întrucât omisiunii legiuitorului de a prevedea, prin norma tranzitorie în cauza, cãreia dintre cele doua reglementãri succesive urmeazã a se supune cererile de deschidere a procedurii insolventei, nesolutionate pana la data intrãrii în vigoare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 38/2002 , nu i se poate conferi semnificatia excesiva, atribuitã de autoarea exceptiei, şi anume aceea de a supune aceste cereri regimului juridic instituit prin noua reglementare, practicând astfel o extindere neconstitutionala a domeniului de aplicare în timp a noii legi. De altfel, retroactivitatea unei reglementãri legale constituie o stare organicã, intrinseca a acesteia, neputând fi dedusã pe cale de interpretare şi, cu atât mai puţin, din interpretarea unei omisiuni, fãrã a contraveni principiului "actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat". Împrejurarea ca, în speta, instanta de fond a considerat ca cererile de deschidere a procedurii insolventei, nesolutionate pana la data intrãrii în vigoare a noii reglementãri, intra sub incidenta acesteia nu pune în discuţie neconstituţionalitatea textului dedus controlului, ci reprezintã exclusiv o problema de interpretare şi aplicare a legii, ceea ce excede sferei controlului de constitutionalitate. Într-adevãr, a statua în sensul solicitat de autoarea exceptiei ar presupune complinirea lacunei legislative menţionate şi, totodatã, o pronunţare cu privire la modul de interpretare a legii, ceea ce ar contraveni <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, conform cãruia "În exercitarea controlului, Curtea Constituţionalã se pronunţa numai asupra problemelor de drept, fãrã a putea modifica sau completa prevederea legalã supusã controlului. De asemenea, Curtea Constituţionalã nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV alin. (1) coroborat cu art. I pct. 30 referitor la <>art. 29 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Bacau în Dosarul nr. 3.939/2002 al Curţii de Apel Bacau - Secţia comercialã şi de contencios administrativ. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 15 mai 2003.
PREŞEDINTE, prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu
───────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
