Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 209 din 15 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) si art. 6-11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii si ale art. 6 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 343 din 18 mai 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii şi ale art. 6 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, excepţie ridicatã de Corneliu Maria în Dosarul nr. 1.199/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintã, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, domnul Mihai Ionescu, în calitate de consilier juridic, cu delegaţie la dosar. Se constatã lipsa autorului excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens aratã cã instanţa de contencios constituţional a statuat în repetate rânduri cã deficienţele de constituţionalitate constatate prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008 au fost asanate prin chiar ordonanţa de urgenţã criticatã în cauza de faţã, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii fiind în prezent o instituţie complet lipsitã de atribuţii jurisdicţionale. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 303/2004, aratã cã nu se poate susţine neconstituţionalitatea acestora, întrucât se completeazã cu actualul cadru legislativ, nicidecum cu prevederile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, declaratã neconstituţionalã şi ulterior abrogatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã nu se impune reconsiderarea jurisprudenţei prin care Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008. Cât priveşte obligaţia magistraţilor de a depune declaraţia privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, aratã cã aceasta decurge din prevederile Legii nr. 303/2004, fiind lipsit de relevanţã faptul cã dispoziţiile art. 6 din aceasta fac referire şi la Legea nr. 187/1999, în prezent abrogatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.199/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii şi ale art. 6 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, excepţie ridicatã de Corneliu Maria într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatare formulate în temeiul Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile ordonanţei de urgenţã criticate menţin "veninul de neconstituţionalitate" al Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, în ceea priveşte definirea conceptului de colaborator al Securitãţii, întrucât nu fac distincţie între activitãţile de apãrare a statului şi cele de represiune politicã şi "promoveazã rãspunderea moralã, juridicã şi politicã a persoanelor care au participat la acţiunile Securitãţii". Aratã cã prevederile art. 6-11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 conferã Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii competenţe care transformã aceastã instituţie într-o instanţã extraordinarã, interzisã de art. 126 alin. (5) din Constituţie.
Referitor la prevederile art. 6 din Legea nr. 303/2004, susţine cã sunt neconstituţionale deoarece "fac trimitere la Legea nr. 187/1999 şi o completeazã, aceastã lege fiind declaratã neconstituţionalã şi nu mai existã, chiar dacã, în prezent, Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu mai impune pentru judecãtori sã dea declaraţie dacã a fost lucrãtor sau colaborator al Securitãţii".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege criticate din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 sunt constituţionale, expunând considerentele de principiu reţinute de Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa. În ceea ce priveşte critica referitoare la lipsa definirii "noţiunilor esenţiale de apãrare şi represiune", precizeazã cã instanţa de contencios constituţional nu se poate substitui legiuitorului pentru adãugarea unor noi prevederi la cele deja instituite.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile reprezentantului pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 293/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, precum şi prevederile art. 6 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Din motivarea scrisã a excepţiei rezultã însã cã autorul acesteia criticã, alãturi de art. 6 din Legea nr. 303/2004, doar anumite prevederi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008, şi anume art. 2 lit. b) şi art. 6-11. Dispoziţiile art. 2 lit. b) stabilesc semnificaţia expresiei de "colaborator al Securitãţii"; art. 6 se referã la activitãţile specifice administrative de verificare a documentelor şi informaţiilor deţinute în legãturã cu o anumitã persoanã în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, desfãşurate de direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii; art. 7 are în vedere nota de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a fãcut obiectul verificãrii; art. 8 prevede posibilitatea Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii de a aproba sau infirma nota de constatare, ulterior luãrii în discuţie a acesteia; art. 9 priveşte situaţia în care din nota de constatare rezultã cã nu existã date sau documente privind calitatea de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a fãcut obiectul verificãrii; art. 10 se referã la comunicarea şi publicarea adeverinţelor prin care se atestã cã persoana verificatã nu a avut calitatea de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia; art. 11 prevede instanţa competentã sã soluţioneze acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia şi consacrã reguli procedurale în legãturã cu aceasta.
Art. 6 din Legea nr. 303/2004 are urmãtoarea redactare: "(1) Judecãtorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridicã asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi sã facã o declaraţie autenticã, pe propria rãspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politicã.
(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii verificã declaraţiile prevãzute la alin. (1). Rezultatele verificãrilor se ataşeazã la dosarul profesional.
(3) Dispoziţiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securitãţii ca poliţie politicã se aplicã în mod corespunzãtor."
Textul din Constituţie invocat de autorul excepţiei în motivarea criticii de neconstituţionalitate este cel al art. 126 alin. (5) care interzice înfiinţarea de instanţe extraordinare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã în jurisprudenţa sa constantã a reţinut cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substanţialã a regimului juridic aplicabil persoanelor în legãturã cu care s-a constatat cã sunt colaboratori sau lucrãtori ai Securitãţii, realizând o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, ca autoritate administrativã autonomã, lipsitã de atribuţii jurisdicţionale, ale cãrei acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securitãţii sunt supuse controlului instanţelor de judecatã. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 815 din 19 mai 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009. Curtea observã cã autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate nu formuleazã argumente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, motiv pentru care îşi menţine valabilitatea soluţia pronunţatã prin deciziile menţionate.
Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 303/2004, Curtea observã cã autorul acesteia nu motiveazã pretinsa neconstituţionalitate într-o manierã din care sã se poatã deduce contrarietatea cu vreun text sau principiu statuat de Legea fundamentalã. Faptul cã textul de lege criticat face trimitere la o lege care a fost declaratã neconstituţionalã, dar care, ulterior, a fost abrogatã şi înlocuitã cu un nou act normativ, redactat în spiritul Constituţiei şi în acord cu cele statuate prin decizia Curţii Constituţionale, nu este de naturã sã atragã neconstituţionalitatea acestuia. Este evident cã, într-o asemenea situaţie, instanţa de judecatã chematã sã facã aplicarea prevederilor art. 6 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 le va interpreta prin prisma normelor de tehnicã legislativã şi va considera trimiterea ca fiind fãcutã la actul normativ actualmente în vigoare.
De altfel, Curtea constatã cã dispoziţiile primelor douã alineate ale art. 6 din Legea nr. 303/2004 sunt suficiente pentru a asigura dovedirea probitãţii morale şi profesionale a magistraţilor, precum şi a personalului de specialitate juridicã asimilat magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate, prin impunerea în sarcina acestora a obligaţiei de a da o declaraţie autenticã, pe propria rãspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politicã. Aceastã declaraţie va fi analizatã de cãtre Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, potrivit procedurii stabilite prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008, care, aşa cum s-a arãtat, este conformã cu prevederile Legii fundamentale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 6-11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii şi ale art. 6 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, excepţie ridicatã de Corneliu Maria în Dosarul nr. 1.199/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
