Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 207 din 7 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 6 si 7 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 290 din 30 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 6 şi 7 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Florida Shipping Lines Ltd din Statele Unite ale Americii în Dosarul nr. 5.581/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
La apelul nominal se prezintã Adrian Luţu, avocatul autoarei excepţiei, şi Crenguţa Leaua, avocatul Societãţii Comerciale "Prismatown" - S.A. din Baloteşti. Lipseşte Banca Românã pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale - S.A., faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Pãrţile prezente solicitã amânarea cauzei în vederea completãrii conceptului de citare cu toţi creditorii debitoarei Societatea Comercialã "Prismatown" - S.A. din Baloteşti.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã procedura de citare legal îndeplinitã şi suficientã în ceea ce priveşte numãrul de pãrţi citate.
Curtea, având în vedere dosarul de fond şi încheierea de sesizare, în care sunt citate doar cele 3 pãrţi, precum şi obiectul cererii supuse soluţionãrii în cauza de fond, respectiv recuzarea întregului Tribunal Bucureşti de cãtre Florida Shipping Lines Ltd, respinge cererea de amânare ca fiind neîntemeiatã.
Reprezentantul autoarei excepţiei solicitã admiterea criticii de neconstituţionalitate, arãtând cã dispoziţiile <>art. I pct. 6 şi 7 din Legea nr. 219/2005 , care interzic recuzarea tuturor judecãtorilor unei instanţe sau ai unei secţii a acesteia, dau posibilitatea pãrţii interesate de a recuza pe rând acei judecãtori, împrejurare ce conduce la tergiversarea nejustificatã a judecãrii cauzei. Avocatul Societãţii Comerciale "Prismatown" - S.A. susţine critica de neconstituţionalitate, arãtând cã textul de lege criticat conţine, în cel mai bun caz, o necorelare cu dispoziţiile procedurale referitoare la abţinere, aplicabile tuturor judecãtorilor unei instanţe.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, finalitatea normei juridice criticate fiind de a preîntâmpina posibilele abuzuri procesuale de naturã a tergiversa în mod inutil, soluţionarea cauzei deduse judecãţii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 5.581/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 6 şi 7 din Legea nr. 219/2005 , excepţie ridicatã de Florida Shipping Lines Ltd din Statele Unite ale Americii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul aratã cã, prin aplicarea dispoziţiilor criticate, partea lezatã de existenţa unui motiv de recuzare privind pe toţi judecãtorii unei instanţe sau a unei secţii a acesteia este împiedicatã sã aibã acces la orice modalitate de prevenire a soluţionãrii litigiilor în mod pãrtinitor. Mai mult, textul de lege criticat nu face distincţie, astfel cã interdicţia opereazã pentru toate situaţiile, inclusiv acelea în care, pentru fiecare dintre judecãtorii unei instanţe sau ai unei secţii a acesteia, existã motive diferite de recuzare, generate de împrejurãri distincte. Aşa fiind, prevederile <>art. I pct. 6 şi 7 din Legea nr. 219/2005 îngrãdesc liberul acces la justiţie şi suprimã singura cale proceduralã menitã sã asigure independenţa justiţiei.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã prevederile <>art. I pct. 6 şi 7 din Legea nr. 219/2005 sunt în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea criticii.
Avocatul Poporului aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, activitatea de judecare şi soluţionare a cererilor de recuzare desfãşurându-se, în cadrul unui proces echitabil, cu respectarea principiilor constituţionale referitoare la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. I pct. 6 şi 7 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- pct. 6: "La articolul 28 [din Codul de procedurã civilã] se introduc douã alineate noi, alineatele 2 şi 3, cu urmãtorul cuprins:
"Nu se pot recuza toţi judecãtorii unei instanţe sau ai unei secţii a acesteia.
Pentru aceleaşi motive de recuzare nu se poate formula o nouã cerere împotriva aceluiaşi judecãtor.»
La articolul 30, alineatul 2 va avea urmãtorul cuprins:
«În cazul când din pricina recuzãrii nu se poate alcãtui completul de judecatã, cererea de recuzare se judecã de instanţa ierarhic superioarã.";
- pct. 7: "Alineatul 3 al articolului 30 se abrogã."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1) şi (2) privitor la accesul liber la justiţie şi în art. 124 alin. (2) referitor la înfãptuirea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii textelor de lege criticate s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 97/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 2 martie 2006. Cu acel prilej, Curtea a statuat cã, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, stabilirea regulilor de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti este de competenţa exclusivã a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiţie presupune posibilitatea neîngrãditã a celor interesaţi de a le utiliza în formele şi în modalitãţile instituite de lege.
În consecinţã, prin reglementãrile cuprinse în <>art. I pct. 6 şi 7 din Legea nr. 219/2005 , referitoare la imposibilitatea recuzãrii tuturor judecãtorilor unei instanţe sau ai unei secţii a acesteia, legiuitorul nu a înţeles sã limiteze accesul liber la justiţie sau dreptul la apãrare, ci sã asigure valorificarea în condiţii egale a acestui drept constituţional. Exercitarea unui drept de cãtre titularul sãu nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, de naturã a preveni eventualele abuzuri şi tergiversarea soluţionãrii cauzelor deduse judecãţii.
De altfel, în situaţia în care existã legãturi de rudenie sau afinitate între una dintre pãrţile implicate în litigiu şi magistraţii instanţei sau existã motive de suspiciune legitimã privind imparţialitatea acestora ori motive de siguranţã publicã, partea interesatã poate formula cerere de strãmutare a cauzei cãtre o altã instanţã de acelaşi grad.
Faţã de cele arãtate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. I pct. 6 şi 7 din Legea nr. 219/2005 sunt în concordanţã cu prevederile constituţionale privind dreptul persoanei de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de un proces echitabil, judecat de o instanţã independentã şi imparţialã.
Raţiunile care au stat la baza adoptãrii soluţiei anterioare îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinutã.
În ceea ce priveşte pretinsele necorelãri legislative dintre dispoziţiile Codului de procedurã civilã referitoare la recuzare şi cele privind abţinerea judecãtorilor, acestea constituie probleme de competenţa exclusivã a legiuitorului. Ca atare, întrucât susţinerile autorului excepţiei au drept obiect modul de interpretare şi aplicare a unor texte legale, între care existã o anumitã legãturã, ele nu constituie o problemã de constiţutionalitate, de naturã a face obiectul controlului Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 6 şi 7 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Florida Shipping Lines Ltd din Statele Unite ale Americii în Dosarul nr. 5.581/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 martie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
