Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 205 din 6 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 267 din 23 aprilie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea şi al personalului care funcţioneazã în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, excepţie ridicatã de Gabriela Subţiricã în Dosarul nr. 2.679/98/2011 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilã şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.380D/2011 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum s-a mai pronunţat Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 994 din 6 noiembrie 2007.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 octombrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 2.679/98/2011, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea şi al personalului care funcţioneazã în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, excepţie de neconstituţionalitate ridicatã de Gabriela Subţiricã într-o cauzã având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei prin care a fost aplicatã o sancţiune disciplinarã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine cã, prin dispunerea suspendãrii sale din funcţie ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale formulate împotriva sa, se creeazã o situaţie discriminatorie faţã de alte persoane împotriva cãrora s-a declanşat, de asemenea, acţiunea penalã, dar faţã de care nu opereazã suspendarea din funcţie, cã este încãlcatã prezumţia de nevinovãţie, de vreme ce nu s-a pronunţat o hotãrâre judecãtoreascã de condamnare şi cã este încãlcat, totodatã, dreptul la muncã şi la protecţia socialã a muncii, deoarece, în perioada suspendãrii, este lipsitã de veniturile pe care le realiza prin exercitarea funcţiei pentru care avea pregãtirea necesarã. Mai aratã cã punerea în mişcare a acţiunii penale poate fi fãcutã în mod discreţionar, la aprecierea anchetatorului, considerând cã acest moment nu poate marca începutul sine die al suspendãrii din funcţie şi cã este în imposibilitate sã realizeze venituri o perioadã foarte îndelungatã de timp, fiind suspendatã din funcţie pânã la rãmânerea definitivã a unei hotãrâri judecãtoreşti.
Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, apreciind cã suspendarea este o obligaţie legalã a preşedintelui curţii de apel şi nu doar o facultate prevãzutã de legea specialã, dar totodatã este şi o mãsurã de protecţie a angajatului, care poate fi repus în funcţia anterioarã deciziei, în condiţiile în care va fi respinsã acţiunea penalã pusã în mişcare împotriva contestatoarei.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 sunt constituţionale. Mãsura dispusã de acestea se aplicã în egalã mãsurã tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã în ipoteza normei legale, fãrã nicio discriminare pe considerente arbitrare, deci în acord cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. Mai mult, aceeaşi mãsurã este aplicabilã şi judecãtorilor şi procurorilor, fiind prevãzutã de art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor. Nici critica de neconstituţionalitate faţã de normele art. 23 alin. (11) şi ale art. 41 alin. (1) din Constituţie nu poate fi reţinutã. Dobândirea calitãţii procesuale de inculpat nu reprezintã o prejudecare a cauzei şi nu rãstoarnã prezumţia de nevinovãţie, partea având posibilitatea sã îşi exercite neîngrãdit dreptul la apãrare şi sã solicite administrarea de probe pe parcursul desfãşurãrii procesului. Pe de altã parte, temeiul suspendãrii din funcţie nu este de naturã penalã, acesta rezidând în protejarea autoritãţii publice faţã de pericolul continuãrii activitãţii ilicite şi al extinderii consecinţelor unor fapte penale sãvârşite de cãtre angajat.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea şi al personalului care funcţioneazã în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate şi completate prin dispoziţiile art. I pct. 29 din Legea nr. 17/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 19 ianuarie 2006, precum şi prin art. V pct. 1 din Legea nr. 156/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti care pot fi recomandaţi de pãrţi sã participe la efectuarea expertizelor criminalistice, precum şi a Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 22 iulie 2011. Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins: "(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea este suspendat din funcţie în urmãtoarele cazuri:
a) când a fost pusã în mişcare acţiunea penalã împotriva sa prin ordonanţã sau rechizitoriu."
Textele constituţionale invocate ca fiind încãlcate sunt cele ale art. 16 alin. (1), potrivit cãruia "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri", ale art. 23 alin. (11), potrivit cãruia "Pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoreşti de condamnare, persoana este consideratã nevinovatã" şi ale art. 41 alin. (1), care prevãd cã "Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã este liberã."
Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate, Curtea Constituţionalã constatã cã prevederile art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea şi al personalului care funcţioneazã în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice au mai fost examinate de Curtea Constituţionalã. Prin Decizia nr. 994 din 6 noiembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 17 decembrie 2007, instanţa de contencios constituţional a constatat cã mãsura suspendãrii din funcţie a unei persoane ce face parte din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, în cazul în care împotriva acesteia a fost pusã în mişcare acţiunea penalã, prin ordonanţã sau rechizitoriu, are ca finalitate protejarea autoritãţii publice faţã de pericolul continuãrii activitãţii ilicite şi al extinderii consecinţelor unei fapte penale sãvârşite de cãtre personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea. Aşadar, temeiul suspendãrii din funcţie a persoanelor care ocupã astfel de funcţii nu este de naturã penalã. Or, prevederile art. 23 alin. (11) din Constituţie privesc libertatea individualã a persoanei şi instituie prezumţia de nevinovãţie exclusiv pentru rãspunderea penalã, pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii de condamnare. Totodatã, Curtea a reţinut cã, potrivit art. 49 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, în cazul în care se dispune scoaterea de sub urmãrire penalã, încetarea urmãririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţã de persoana în cauzã, suspendarea din funcţie înceteazã, iar aceasta este repusã în situaţia anterioarã, i se plãtesc drepturile bãneşti de care a fost lipsitã pe perioada suspendãrii din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în muncã şi în specialitate pentru aceastã perioadã.
Curtea constatã cã cele reţinute prin decizia la care s-a fãcut referire îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, de vreme ce nu au fost relevate elemente noi, care sã conducã la reconsiderarea jurisprudenţei constituţionale în materie.
Totodatã, având în vedere şi considerentele deciziei mai sus indicate, Curtea constatã cã nu se poate reţine nici încãlcarea principiului egalitãţii şi al nediscriminãrii, consacrat de art. 16 din Constituţie. Acest principiu impune aplicarea unui tratament juridic identic unor situaţii identice, dar şi, per a contrario, tratament juridic diferit unor situaţii ce se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil. Or, aceeaşi mãsurã a suspendãrii din funcţie priveşte, în egalã mãsurã, orice persoanã care face parte din aceeaşi categorie profesionalã a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea şi care se aflã în ipoteza normei criticate. Pe de altã parte, aceastã categorie profesionalã, prin specificul activitãţii desfãşurate şi statutul angajaţilor, se diferenţiazã în mod obiectiv de alte categorii profesionale, astfel cã mãsura legalã de suspendare din funcţie odatã cu punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva angajatului este rezonabilã şi justificatã, exigenţele principiului egalitãţii şi al nediscriminãrii fiind pe deplin respectate.
În ceea ce priveşte susţinerile de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea dreptului la muncã, astfel cum este prevãzut de art. 41 alin. (1) din Legea fundamentalã, Curtea reţine cã nu sunt întemeiate. Reglementarea mãsurii de suspendare din funcţie a unei persoane ce face parte din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, pentru perioada dintre declanşarea acţiunii penale prin ordonanţã sau rechizitoriu şi pânã la scoaterea de sub urmãrire penalã, încetarea urmãririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţã de persoana în cauzã, nu este de naturã a afecta exercitarea neîngrãditã a dreptului la muncã. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã este, potrivit normei constituţionale invocate, liberã, însã este de netãgãduit cã orice persoanã trebuie sã respecte, în calitatea sa de angajat, normele legale ce reglementeazã statutul profesiei alese şi desfãşurarea respectivei activitãţi, iar încãlcarea acestor norme nu poate justifica invocarea garanţiei constituţionale referitoare la neîngrãdirea dreptului la muncã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea şi al personalului care funcţioneazã în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, excepţie ridicatã de Gabriela Subţiricã în Dosarul nr. 2.679/98/2011 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 martie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
