Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 204 din 7 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 335 din 13 aprilie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 36 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Simond Expert Grup-DA 41" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 523/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã.
La apelul nominal, se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 523/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 36 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Simond Expert Grup-DA 41" - S.R.L. din Bucureşti într-o cauzã având ca obiect soluţionarea cererii de deschidere a procedurii reorganizãrii judiciare şi falimentului autorului excepţiei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 45 şi ale art. 135 alin. (2) lit. a), deoarece creeazã o "prezumţie de vinovãţie" în sarcina societãţii comerciale care nu a achitat un singur debit, fãrã a distinge dacã societatea este solvabilã, plãtindu-şi datoriile faţã de alţi creditori, şi neţinând seama de o eventualã justificare legalã şi temeinicã pentru neplata debitului respectiv, putând da naştere unor abuzuri procesuale.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã şi-a exprimat opinia în sensul cã dispoziţiile legale criticate nu contravin accesului liber al unei persoane la o activitate economicã şi nici liberei iniţiative, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã, întrucât accesul liber la o activitate economicã, libera iniţiativã şi executarea acestora sunt garantate, în condiţiile legii, în acest sens pronunţându-se şi Curtea Constituţionalã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã dispoziţiile <>art. 36 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, dispoziţii care au urmãtorul conţinut: "Orice creditor care are una sau mai multe creanţe certe, lichide şi exigibile poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care este prezumat în insolvenţã din cauza încetãrii plãţilor faţã de acesta timp de cel puţin 30 de zile, în urmãtoarele condiţii: [..] b) în celelalte cazuri creanţele trebuie sã aibã un cuantum superior echivalentului în lei al sumei de 3.000 euro, calculat la data formulãrii cererii introductive;"
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 45 referitoare la libertatea economicã şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) privind libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de protecţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã s-a pronunţat prin numeroase cauze cu privire la dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile constituţionale ale art. 45 şi art. 135 alin. (2) lit. a).
Astfel, prin <>Decizia nr. 190/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 27 mai 2005, Curtea a statuat cã accesul liber al persoanei la o activitate economicã, libera iniţiativã şi exercitarea acestora sunt garantate de art. 45 din Constituţie, în condiţiile legii, iar nu prin încãlcarea normelor legale care stabilesc obligaţiile participanţilor la activitatea comercialã, dreptul de a formula cereri pentru declanşarea procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului fiind condiţionat de caracterul creanţelor şi de cuantumul minim al acestora, pentru a împiedica abuzul de drept prin formularea unor cereri pentru orice creanţã şi în orice valoare nesemnificativã.
În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a prevederilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, prin aceeaşi decizie Curtea a constatat cã nici aceasta nu este întemeiatã, întrucât scopul <>Legii nr. 64/1995 este tocmai instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului aflat în încetare de plãţi, iar prin dispoziţiile criticate se respectã întocmai obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, precum şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.
Neintervenind elemente noi de naturã a reconsidera jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 36 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Simond Expert Grup-DA 41" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 523/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 martie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
