Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 203 din 14 aprilie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 544 din 27 iunie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepţie ridicatã de Viorel Domuţa şi Iuliana Domuţa în Dosarul nr. 3.754/2004 al Judecãtoriei Alba Iulia.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã. Se aratã cã prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Prin mai multe decizii Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 . Totodatã, se considerã cã hotãrârile Guvernului, menţionate de autorii excepţiei, nu sunt de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 octombrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 3.754/2004, Judecãtoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 , excepţie ridicatã de Viorel Domuţa şi Iuliana Domuţa într-o cauzã având ca obiect soluţionarea acţiunii civile formulate de autorii excepţiei privind strãmutarea unor stâlpi de înaltã tensiune situaţi pe terenul acestora.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã "<>art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 , care prevede cã terenurile pe care se situeazã reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rãmân în proprietatea publicã a statului", contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (2) teza întâi şi ale art. 154 alin. (1) din Constituţie.
Autorii excepţiei aratã cã dreptul lor de proprietate asupra terenului în litigiu pe care se aflã stâlpii de înaltã tensiune "este înscris în cartea funciarã, fiind un drept real tabular garantat de prevederile <>art. 11 pct. 1 din Decretul-lege nr. 115/1938 ". Totodatã, considerã cã "în cazul de faţã terenul în litigiu nu a fost niciodatã trecut în proprietatea statului în vreuna din modalitãţile prevãzute de Constituţia României sau de legea organicã la care se face trimitere în art. 136 alin. (3) din Constituţie". De asemenea, menţioneazã cã, "în mod abuziv, în perioada guvernãrii comuniste, au fost construite reţele de transport ale energiei electrice pe terenurile altor persoane fizice sau juridice decât cele proprietatea statului, fãrã ca aceste terenuri sã fi fost trecute în proprietatea statului în mod legal".
Deşi, se aratã în continuare, "Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin mai multe decizii (nr. 167 din 1 aprilie 2004; nr. 438 din 17 mai 2004; nr. 168 din 1 aprilie 2004; nr. 390 din 3 mai 2004) în sensul cã dispoziţiile <>art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 ar fi constituţionale, având în vedere şi faptul cã bunurile proprietate publicã sunt declarate ca fiind inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, aceste soluţii nu-şi mai menţin valabilitatea în cazul de faţã, deoarece au apãrut împrejurãri noi, care pot determina schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie". Astfel, prin <>Hotãrârea nr. 531 din 7 aprilie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 21 aprilie 2004, Guvernul "a aprobat Strategia de privatizare a S.C. Filiala de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Electrica Moldova - S.A. şi a S.C. Filiala de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Electrica Oltenia - S.A.". De asemenea, prin <>Hotãrârea nr. 1.000 din 25 iunie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 10 iulie 2004, Guvernul "a adoptat mãsuri pentru derularea şi finalizarea privatizãrii şi modificarea şi completarea Strategiei de privatizare a societãţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Electrica Dobrogea - S.A. şi Electrica Banat - S.A. Este avutã în vedere şi privatizarea pârâtei S.C. Electrica Transilvania Sud - S.A.". În opinia autorilor excepţiei, privatizarea acestor societãţi comerciale presupune trecerea terenurilor pe care sunt situate reţelele electrice de distribuţie din domeniul public în domeniul privat al statului.
Judecãtoria Alba Iulia considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã. Se aratã cã, potrivit art. 44 alin. (5) din Constituţie, "pentru lucrãri de interes general, autoritatea publicã poate folosi subsolul oricãrei proprietãţi imobiliare, cu obligaţia de a despãgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autoritãţii". Instanţa mai aratã cã pârâta nu este o autoritate publicã, cu atât mai mult în prezent când se deruleazã procesul de privatizare a fostei "Electrica" - S.A.
Instanţa considerã, de asemenea, cã "reţelele electrice şi stâlpii de înaltã tensiune nu se încadreazã în înşiruirea limitativã de bunuri care constituie obiect al proprietãţii publice [art. 136 alin. (3) din Constituţia României], beneficiind de regimul juridic al proprietãţii private în aceleaşi condiţii cu reclamanţii".
Având în vedere aceste considerente, instanţa apreciazã cã textul de lege criticat încalcã dispoziţiile art. 44 şi 136 din Constituţie, "întrucât aduce atingere exercitãrii atributelor dreptului de proprietate, echivalând cu o adevãratã expropriere, însã fãrã o dreaptã şi prealabilã despãgubire, conform art. 44 alin. (3) din Constituţia României".
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se aratã cã "dispoziţiile legale criticate sunt cuprinse în art. 37 privind «Distribuţia energiei electrice» care reglementeazã şi modul de utilizare a terenurilor afectate serviciului public de furnizare a energiei electrice, proprietate publicã sau privatã, indiferent de titular, luând în considerare necesitatea desfãşurãrii normale a serviciului public respectiv, pe de o parte, şi protejarea proprietãţii private a terenurilor afectate acestuia, pe de altã parte, prevãzându-se expres, în art. 16 alin. (6) al aceleiaşi legi, cã «Dreptul de uz şi de servitute asupra terenurilor proprietate privatã, restrângerea sau încetarea unor activitãţi prevãzute la alin. (2) se stabilesc şi se exercitã cu respectarea principiului echitãţii, a dreptului de proprietate şi a legislaţiei în vigoare»".
Se apreciazã, în punctul de vedere formulat, cã reglementãrile criticate nu încalcã art. 44 alin. (2) din Constituţie, "întrucât proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular, dar în alin. (7) al art. 44 se prevede cã «Dreptul de proprietate obligã la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinãtãţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului»". Mai mult decât atât, se aratã în continuare, dispoziţiile criticate "se încadreazã în mãsurile necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor statului referitoare la «protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã» prevãzute de art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, republicatã, în asigurarea realizãrii serviciului public de furnizare a energiei electrice".
Guvernul precizeazã cã dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate exercitat de cãtre Curtea Constituţionalã. Sunt menţionate în acest sens <>Decizia nr. 72 din 26 februarie 2004 şi <>Decizia nr. 284 din 1 iulie 2004 , prin care Curtea a respins excepţii de neconstituţionalitate având acelaşi obiect.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile criticate sunt constituţionale.
În motivarea acestui punct de vedere se apreciazã cã <>art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 "se aplicã tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã în ipoteza normei legale, indiferent de titularul dreptului de proprietate, şi nu afecteazã caracterul inviolabil al proprietãţii private, fiind conform cu art. 44 alin. (2) şi art. 136 alin. (5) din Constituţie". În acest sens este menţionatã jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a reţinut cã dispoziţiile criticate "nu consacrã trecerea în proprietatea statului a terenurilor pe care se aflã reţele electrice de distribuţie, ci prevãd cã acestea sunt şi rãmân în proprietatea publicã a statului, instituind astfel un fine de neprimire a cererilor de retrocedare. Reglementarea legalã în cauzã nu relevã nici o contradicţie cu alin. (3) al art. 44 din Constituţie, ci, dimpotrivã, este în deplinã concordanţã cu art. 136 alin. (2) şi alin. (4) din Legea fundamentalã, potrivit cãruia proprietatea publicã aparţine statului şi unitãţilor administrativ-teritoriale şi este inalienabilã (deciziile nr. 72/2004, nr. 167/2004 şi nr. 168/2004)".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 37 alin. (4): "Terenurile pe care se situeazã reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rãmân în proprietatea publicã a statului."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 44 alin. (2) teza întâi şi ale art. 154 alin. (1) din Constituţie.
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei au urmãtorul cuprins:
- Art. 44 alin. (2) teza întâi: "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular.";
- Art. 154 alin. (1): "Legile şi toate celelalte acte normative rãmân în vigoare, în mãsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii."
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, inclusiv prin raportare la aceleaşi texte constituţionale invocate şi în cauza de faţã.
Curtea Constituţionalã a respins excepţii de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect prin mai multe decizii, dintre care menţionãm: <>Decizia nr. 167 din 1 aprilie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 17 mai 2004; <>Decizia nr. 168 din 1 aprilie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 3 mai 2004; <>Decizia nr. 203 din 29 aprilie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 21 iunie 2004; <>Decizia nr. 280 din 29 iunie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 16 septembrie 2004; <>Decizia nr. 284 din 1 iulie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 27 septembrie 2004.
Prin <>Decizia nr. 280/2004 Curtea a constatat cã nu sunt încãlcate prevederile art. 44 alin. (2) teza întâi şi ale art. 154 alin. (1) din Constituţie. În considerentele deciziei s-a reţinut cã "textul legal criticat nu dispune exproprierea şi nici transferul dreptului de proprietate în vreun alt mod, ci doar constatã cã «terenurile pe care se situeazã reţelele electrice existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rãmân în proprietatea publicã a statului». Aceastã prevedere se justificã prin dispoziţiile art. 136 alin. (3) din Constituţie, republicatã, potrivit cãrora fac obiectul exclusiv al proprietãţii publice «(...) şi alte bunuri stabilite de legea organicã». Dispoziţiile atacate dau expresie şi prevederilor constituţionale cuprinse în alin. (2) şi (4) ale aceluiaşi articol, potrivit cãrora proprietatea publicã aparţine statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale şi este inalienabilã".
De asemenea, prin decizia menţionatã s-a reţinut cã, "prin <>Decizia nr. 72 din 26 februarie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004, Curtea a constatat, de asemenea, cã, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, se lasã statului o marjã mare de apreciere, în funcţie de nevoia realã a comunitãţii în adoptarea mãsurii de privare de proprietate. Astfel, în cauza «James şi alţii împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei», 1986, Curtea Europeanã a statuat cã nu poate fi vorba despre o încãlcare a dispoziţiilor Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, dacã privarea de proprietate a fost fãcutã într-un anumit context politic, economic sau social, dacã rãspunde unei «utilitãţi publice», aşa cum prevede art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenţie, aparţinând chiar şi unei categorii mai restrânse de persoane, deci şi în situaţia în care colectivitatea în ansamblul ei nu utilizeazã sau nu profitã ea însãşi de bun. în vederea realizãrii scopului ei legitim, mãsura privativã de proprietate trebuie însã sã pãstreze un echilibru just între exigenţele interesului general al comunitãţii şi apãrarea drepturilor fundamentale ale individului. Mai mult, ea trebuie sã aibã loc în condiţiile prevãzute de legea internã, care este necesar sã fie accesibilã, publicã şi previzibilã, şi sã cuprindã o procedurã clarã de aplicare. Or, în aceastã materie, legea românã respectã exigenţele impuse de prevederile Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale".
Soluţiile pronunţate prin deciziile menţionate, precum şi considerentele care au stat la baza acestora îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, neintervenind elemente noi de naturã sã modifice jurisprudenţa Curţii.
În ceea ce priveşte susţinerea autorilor excepţiei cã adoptarea ulterioarã a douã hotãrâri ale Guvernului din anul 2004 privind aprobarea strategiei de privatizare a unor societãţi comerciale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice ar fi de naturã sã ducã la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale cu privire la aprecierea constituţionalitãţii textului de lege criticat, Curtea reţine cã este neîntemeiatã. În conţinutul textelor celor douã <>hotãrâri ale Guvernului - nr. 531/2004 şi nr. 1.000/2004, nu se fac referiri la situaţia juridicã a terenurilor prevãzute de dispoziţiile legale criticate.
Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepţie ridicatã de Viorel Domuţa şi Iuliana Domuţa în Dosarul nr. 3.754/2004 al Judecãtoriei Alba Iulia.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 aprilie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
