Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 202 din 17 octombrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 80 din 15 februarie 2001
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ontiu Invest" - S.A. din Baia Mare în Dosarul nr. 1.490/2000 al Tribunalului Maramures.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor: Societatea Comercialã "Ontiu Invest" - S.A. din Baia Mare, Camera de Comerţ şi Industrie Maramures şi Societatea Comercialã "Solac Electrocasnice" - S.R.L. din Bucureşti, fata de care procedura de citare este legal Îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca nefondata, deoarece apreciazã ca <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, nu contravine prevederilor constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 iunie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 1.490/2000, Tribunalul Maramures a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ontiu Invest" - S.A. din Baia Mare într-un litigiu având ca obiect cererea formulatã de Societatea Comercialã "Solac Electrocasnice" - S.R.L. din Bucureşti pentru deschiderea procedurii de faliment impotriva autorului exceptiei de neconstituţionalitate.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, sunt neconstituţionale, deoarece contravin prevederilor art. 41 alin. (1) şi (2), art. 49, 51, 54 şi ale art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie. În legatura cu încãlcarea art. 41 alin. (1) şi (2) din Constituţie se arata ca prin formularea sa generalã textul criticat nu garanteazã dreptul de proprietate şi restrânge exerciţiul unor drepturi şi al unor libertãţi, "fãrã a se impune, drepturi garantate de normele de drept comun, în vigoare, care sunt substituite de legea specialã", contravenind astfel şi prevederilor constituţionale ale art. 49. Se mai considera ca <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, incalca, de asemenea, art. 51 şi 54 din Constituţie, întrucât "anihileaza sau se substituie prevederilor Codului de procedura civilã, Codului civil şi Codului comercial privind recuperarea unor debite, creanţe prin obţinerea unui titlu executor" şi "da posibilitatea unei persoane de rea credinţa sa încalce drepturile şi libertãţile celorlalţi". Se arata, de asemenea, ca textul criticat, care permite lichidarea unei societãţi comerciale pentru o suma modica, contravine art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie privind libertatea comerţului şi protecţia concurentei loiale.
Tribunalul Maramures, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, deoarece încetarea de plati nu este condiţionatã nici de întinderea sumei datorate şi nici de numãrul creditorilor, iar libertatea comerţului presupune comercianţi viabili care pot sa facã fata obligaţiilor de plata. Se mai arata ca prin declanşarea procedurii falimentului nu se ajunge imediat şi de fiecare data la radierea societãţii comerciale din registrul comerţului.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece "textul invocat nu urmãreşte lichidarea debitorului, ci se margineste a da creditorilor dreptul de a cere deschiderea procedurii impotriva debitorilor aflaţi în încetare de plati. Textul nu se aplica automat, ci constituie numai începutul unei proceduri al carei scop principal este onorarea creanţelor comerciale".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie precum şi ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, potrivit cãrora "Orice creditor, care are o creanta certa lichidã şi exigibilã, poate introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care, timp de cel puţin 30 de zile, a încetat plãţile".
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate considera ca dispoziţiile acestui text de lege, ce dau posibilitatea oricãrui creditor care are o creanta certa, lichidã şi exigibilã sa formuleze la tribunal cerere introductivã impotriva unui debitor care a încetat plãţile timp de cel puţin 30 de zile, contravin art. 41 alin. (1) şi (2), art. 49, 51, 54 şi art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie, care prevãd:
- Art. 41 alin. (1) şi (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.",
- Art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertãţii.";
- Art. 51: "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.";
- Art. 54: "Cetãţenii romani, cetãţenii strãini şi apatrizii trebuie sa-şi exercite drepturile şi libertãţile constituţionale cu buna-credinţa, fãrã sa încalce drepturile şi libertãţile celorlalţi.";
- Art. 134 alin. (2) lit. a): "Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã constata ca aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sa fie respinsã.
O prima critica de neconstituţionalitate consta în susţinerea potrivit cãreia <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, are o formulare generalã şi restrânge exerciţiul unor drepturi şi al unor libertãţi care sunt garantate de normele dreptului comun, incalcandu-se astfel dispoziţiile art. 41 alin. (1) şi (2) şi ale art. 49 din Constituţie.
Curtea Constituţionalã constata ca textul de lege criticat reglementeazã dreptul oricãrui creditor de a formula cerere introductivã de deschidere a procedurii reorganizãrii judiciare impotriva unui debitor care timp de cel puţin 30 de zile a încetat plãţile. Introducerea cererii la tribunal nu determina în mod automat restrangerea exerciţiului unor drepturi ale debitorului sau executarea silitã a debitului şi nici, asa cum susţine autorul exceptiei, lichidarea unei societãţi comerciale, ci este începutul unei proceduri de reorganizare judiciarã administrate de judecãtorul-sindic. Aceasta deoarece scopul <>Legii nr. 64/1995 , republicatã, este, potrivit art. 2 "[...] instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului, în încetare de plati, fie prin reorganizarea întreprinderii şi activitãţii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui pana la acoperirea pasivului, fie prin faliment".
Ca atare, procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului este o procedura specialã de executare silitã aplicabilã unui debitor care a încetat plãţile timp de cel puţin 30 de zile, procedura prin care se urmãreşte şi realizarea unei egalitati între creditori, întrucât fiecare dintre aceştia are dreptul la urmãrirea debitorului sau. Or, dacã în materie comercialã ar fi aplicabilã, asa cum susţine autorul exceptiei, procedura de drept comun prevãzutã de Codul de procedura civilã pentru executarea silitã, numai o parte din creditori şi-ar putea realiza creanţele, şi anume cei care au solicitat mai întâi executarea silitã, ceea ce nu ar fi echitabil.
De altfel, Curtea constata ca procedura prevãzutã de <>Legea nr. 64/1995 este instituitã şi în interesul debitorului, care în acest mod este supus unei singure urmãriri silite, iar nu câte uneia sau chiar mai multor executãri silite efectuate de fiecare creditor.
Asa fiind, Curtea respinge susţinerile autorului exceptiei de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea prevederilor art. 49 din Constituţie, întrucât debitorul îşi pãstreazã pe deplin exerciţiul drepturilor sale, dacã îşi declara intenţia de reorganizare şi de plata a creanţelor.
Pentru aceleaşi considerente urmeazã sa fie respinsã şi susţinerea potrivit cãreia <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, incalca art. 41 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Curtea nu poate retine nici critica referitoare la încãlcarea art. 51 din Constituţie, conform cãruia "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", ci constata ca, dimpotriva, aceasta dispoziţie constituţionalã a fost respectata prin aplicarea <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 . republicatã.
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate mai susţine ca textul criticat, având o formulare generalã, "da posibilitatea unei persoane de rea-credinţa sa încalce drepturile şi libertãţile celorlalţi", ceea ce ar contraveni art. 54 din Constituţie. Analizând aceasta sustinere, Curtea retine ca dispoziţiile acestui text constituţional nu sunt incidente în cauza. Într-adevãr, art. 54 prevede obligativitatea pentru cetãţenii romani, cetãţenii strãini şi apatrizi de a-şi exercita cu buna-credinţa drepturile şi libertãţile constituţionale fãrã sa încalce drepturile şi libertãţile celorlalţi. Or, în speta este vorba despre exercitarea unui drept de natura legalã, iar nu constituţionalã.
Cea de-a patra critica formulatã consta în aceea ca dispoziţiile ce fac obiectul exceptiei de neconstituţionalitate incalca prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie, potrivit cãrora "Statul trebuie sa asigure: a) libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie". Şi aceasta sustinere urmeazã sa fie respinsã. Curtea retine ca textul de lege criticat reglementeazã dreptul creditorului de a cere deschiderea procedurii prevãzute de <>Legea nr. 64/1995 , republicatã, impotriva debitorului aflat în încetare de plati timp de cel puţin 30 de zile, în contextul în care, asa cum s-a arãtat deja, scopul legii este instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului aflat în încetare de plati. În felul acesta se realizeazã respectarea întocmai a prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie privind obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului şi protecţia concurentei loiale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ontiu Invest" - S.A. din Baia Mare în Dosarul nr. 1.490/2000 al Tribunalului Maramures.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 17 octombrie 2000.
PRE$EDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
