Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 201 din 17 octombrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32^15 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, modificata si completata prin Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 1 martie 2001
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32^15 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, excepţie ridicatã de Uzinele Sodice Govora - S.A. în Dosarul nr. 9.836/1999 al Tribunalului Suceava - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal rãspunde autorul exceptiei, prin consilier juridic Nicolae Sandu, lipsind celelalte pãrţi: Societatea Comercialã "Metadet" - S.A. şi Fondul Proprietãţii de Stat - Direcţia teritorialã Suceava. Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul autorului exceptiei arata ca prin textul de lege criticat s-a creat o situaţie favorabilã pentru societãţile comerciale cu capital majoritar de stat, care pot întârzia împlinirea procedurii de executare silitã declansate, punându-l într-o situaţie defavorabila pe creditorul diligent care nu îşi mai poate realiza creanta, iar dacã o realizeazã, aceasta se face cu mare întârziere. Se solicita admiterea exceptiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile legale criticate incalca prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea cetãţenilor în fata legii şi a autoritãţilor publice, precum şi pe cele cuprinse în art. 41 alin. (2), referitoare la ocrotirea egala a proprietãţii private, indiferent de titular.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca procedura stabilitã prin dispoziţiile <>art. 32^15 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, nu exclude participarea creditorilor societãţii comerciale la distribuirea sumelor rezultate în urma lichidãrii, ci doar le suspenda dreptul de a continua executarea silitã, suspendare care opereazã pentru toţi creditorii în mod egal. În consecinta, se solicita respingerea exceptiei, ca fiind neîntemeiatã, considerându-se ca dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea în drepturi a cetãţenilor în fata legii şi a autoritãţilor publice, şi nici celor ale art. 41 alin. (2) din Constituţie, referitoare la ocrotirea în mod egal a proprietãţii private, indiferent de proprietar.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 ianuarie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 9.836/1999, Tribunalul Suceava - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32^15 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, excepţie ridicatã de Uzinele Sodice Govora - S.A.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile <>art. 32^15 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , introduse prin <>art. I pct. 43 din Legea nr. 99/1999 , aduc o grava atingere principiului egalei protecţii a proprietãţii private, consfintit prin art. 41 alin. (2) din Constituţia României, în sensul ca aceste dispoziţii legale se aplica numai societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat, asigurându-se astfel o protejare excesiva a proprietãţii private a statului în raport cu proprietatea particularã. Se mai considera ca este inadmisibil ca, doar prin vointa sa, comerciantul cu capital majoritar de stat, care se declara în dizolvare voluntara şi lichidare administrativã, sa poatã obţine suspendarea executãrii unor hotãrâri judecãtoreşti care se bucura de autoritatea de lucru judecat.
Tribunalul Suceava - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, arata ca excepţia este neîntemeiatã, considerând ca este firesc ca, în situaţia în care o societate comercialã, prin hotãrârea adunãrii generale, se declara în stare de dizolvare şi lichidare, sa se suspende orice procedura de executare silitã pornitã impotriva ei, pentru ca, dacã nu s-ar proceda astfel, ar fi posibil ca unii creditori sa se indestuleze din averea sa în dãuna altor societãţi creditoare care, deşi pot sa detina titlu executoriu impotriva aceluiaşi debitor, nu au declansat încã procedura de executare silitã. Or, potrivit criteriilor stabilite de lege şi sub cenzura judecãtorului-sindic, lichidatorul, dupã ce instanta a dispus suspendarea executãrii silite, este obligat sa facã distribuirea între creditori a preţului vânzãrii societãţii comerciale lichidate.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prin textul de lege criticat se aplica societãţii comerciale (supusã privatizãrii, conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 ) dispoziţiile <>art. 35 şi 36 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale; or, "Rostul acestor texte este de a stabili o situaţie de egalitate între creditorii (societãţi comerciale şi persoane fizice) unui debitor aflat în încetare de plati, indiferent cine sunt asociaţii sau actionarii societãţilor. Ele nu numai ca nu sunt contrare dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Constituţie, ci constituie o aplicare a acestora".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Analizând conţinutul motivarii exceptiei de neconstituţionalitate, Curtea retine ca obiectul acesteia îl constituie în realitate doar dispoziţiile alin. (2) al art. 32^15 , iar nu şi cele ale alin. (1) al aceluiaşi articol din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999. Acest text de lege are urmãtorul conţinut: "Pe aceeaşi data se suspenda judecata tuturor acţiunilor în pretenţii, judiciare sau extrajudiciare, îndreptate impotriva societãţii, termenele de prescripţie a acţiunilor de realizare a creanţelor aparţinând creditorilor acesteia, precum şi orice procedura de executare silitã pornitã impotriva ei, acestea urmând a fi reluate în cazul în care adunarea generalã a actionarilor revine asupra hotãrârii de lichidare. Adunarea generalã nu va putea reveni asupra mãsurii de lichidare, dacã a hotãrât închiderea operationala totalã a societãţii sau dacã societatea s-a dizolvat de drept, potrivit art. 32^10."
Autorul exceptiei considera ca aceste dispoziţii legale sunt contrare prevederilor art. 41 alin. (2) teza întâi, precum şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece mãsurile prevãzute în acest text (şi anume, suspendarea, între altele, a procedurii judiciare de executare silitã, prin simpla vointa a datornicului) reprezintã o protecţie nejustificatã a societãţilor comerciale cu capital de stat aflate în procedura de lichidare. În acest mod se asigura o protejare excesiva a proprietãţii private a statului în raport cu proprietatea particularã, ocrotire contrarã prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Textele constituţionale considerate de autorul exceptiei ca fiind incalcate prin dispoziţiile legale criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 41 alin. (2) teza întâi: "Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. [...]"
Verificand conformitatea textului de lege criticat cu aceste prevederi constituţionale, Curtea constata ca nu poate fi reţinutã nici una dintre criticile de neconstituţionalitate.
Astfel textul art. 32^15 alin. (2) a fost introdus în <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale prin <>art. I pct. 43 din Legea nr. 99/1999 tocmai pentru a se pune de acord procedura dizolvãrii voluntare şi a lichidãrii administrative prevãzute de aceasta lege cu procedura de drept comun a reorganizãrii judiciare şi falimentului, prevãzutã de <>Legea nr. 64/1995 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999. Potrivit <>art. 35 din Legea nr. 64/1995 , "De la data deschiderii procedurii se suspenda toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale", iar conform art. 36 din aceeaşi lege, "Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescripţie a acţiunilor prevãzute la art. 35. Termenele vor reîncepe sa curgã dupã 30 de zile de la închiderea procedurii".
Curtea constata, prin urmare, ca procedura de lichidare judiciarã prevãzutã la <>art. 32^15 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99/1999 , nu contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 41 alin. (2) teza întâi, potrivit cãrora "Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular", deoarece nu se instituie nici o preferinta pentru vreunul dintre creditori - inclusiv pentru societãţile comerciale cu capital de stat - şi nu se realizeazã o protecţie diferita a proprietãţii acestor societãţi în raport cu societãţile cu capital privat. Dimpotriva, rostul dispoziţiilor <>art. 32^15 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, este acela de a se stabili o situaţie de egalitate între toţi creditorii (societãţi comerciale şi comercianţi persoane fizice) unui debitor aflat în stare de încetare de plati, indiferent cine sunt asociaţii, actionarii sau creditorii societãţii comerciale aflate în lichidare. Aceasta procedura prevãzutã de <>Legea nr. 99/1999 pentru dizolvarea şi lichidarea unei societãţi comerciale supuse privatizãrii nu exclude nici unul dintre creditorii societãţii comerciale de la dreptul de a participa la distribuirea sumelor rezultate din lichidare, ci numai le suspenda dreptul de a continua executarea silitã pe calea dreptului comun, suspendare care opereazã pentru toţi creditorii. Rezulta deci ca efectul suspensiv al începerii procedurii lichidãrii judiciare prevãzute de <>Legea nr. 99/1999 , la fel ca şi în procedura prevãzutã de <>Legea nr. 64/1995 , republicatã, are menirea de a-i proteja pe toţi creditorii. Dacã nu s-ar acţiona în acest mod şi s-ar continua executarea silitã potrivit procedurii de drept comun, ar insemna ca numai unii dintre creditori sa-şi poatã recupera creanţele, şi anume aceia care au solicitat primii executarea creanţelor. Or, este firesc ca, atunci când o societate comercialã are mai mulţi creditori, sa fie înscrise în tabelul sumelor ce se vor distribui creditorilor toate creanţele care au fost prezentate în termenul prevãzut de lege.
În sfârşit, nu poate fi primitã nici critica referitoare la încãlcarea prin dispoziţiile legale criticate a prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã, potrivit cãrora "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri", deoarece textul constituţional se referã la "egalitatea cetãţenilor", iar nu la egalitatea în drepturi dintre diversele categorii de comercianţi, aspect care face obiectul dispoziţiilor legale din domeniul dreptului privat. În consecinta, invocarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie nu are relevanta în prezenta cauza.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu majoritate de voturi,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32^15 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, excepţie ridicatã de Uzinele Sodice Govora - S.A. în Dosarul nr. 9.836/1999 al Tribunalului Suceava - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 17 octombrie 2000.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Laurentiu Cristescu
Întrucât domnul magistrat-asistent Laurentiu Cristescu se afla în imposibilitate de a semna, în locul sau semneazã, în temeiul art. 261 din Codul de procedura civilã,
Magistrat-asistent şef,
Claudia Miu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
