Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 20 din 21 ianuarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 alin. 1 lit. a), c), d), e) si f), ale art. 27 si ale art. 29-31 din anexa nr. 2 la Legea locuintei nr. 114/1996 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 aprilie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. 1 lit. a), c), d), e) şi f), ale art. 27 şi ale art. 29-31 din anexa nr. 2 la <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Ion Ciochina în Dosarul nr. 6.586/2001 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal sunt prezenţi autorul exceptiei, precum şi Elena Nastase, presedinta Asociaţiei de proprietari Bl. C.29, şi Marian Tuzluc, administrator la aceeaşi asociaţie.
Procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Autorul exceptiei solicita admiterea acesteia, sustinand oral aceleaşi motive de neconstituţionalitate pe care le-a invocat în fata instanţei de judecata.
Celelalte pãrţi prezente solicita respingerea exceptiei, arãtând ca motivul litigiului între asociaţia de proprietari şi autorul exceptiei îl constituie neplata de cãtre acesta din urma a cotelor de întreţinere.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca neîntemeiatã, arãtând ca textele legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale. Se arata ca în imobilele cu mai multe apartamente convieţuirea impune coproprietatea forţatã asupra spaţiilor comune. De aceea şi plata pentru serviciile aferente acestor spaţii se face centralizat, fiecare coproprietar fiind însã obligat sa-şi achite cota-parte din aceste servicii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 februarie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 6.586/2001, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. 1 lit. a), c), d), e) şi f) , ale art. 27 şi ale art. 29-31 din anexa nr. 2 la <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Ion Ciochina.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate, autorul exceptiei considera ca dispoziţiile criticate incalca art. 37 alin. (1) privind dreptul de asociere, precum şi art. 41 şi 135 din Constituţie - acesta din urma ocrotind proprietatea privatã.
Instanta de judecata apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.
Guvernul arata ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel cum remarca Guvernul, "convieţuirea în imobile cu mai multe apartamente impune coproprietatea forţatã asupra spaţiilor comune, care trebuie administrate în interesul tuturor proprietarilor de apartamente care locuiesc în acel imobil. De asemenea, furnizarea majoritãţii serviciilor cãtre condominiul respectiv se face centralizat, cu facturarea acestor servicii în mod colectiv. Din aceste motive, este necesarã o anumitã forma de organizare a proprietarilor, de natura sa asigure o mai buna administrare a drepturilor şi obligaţiilor comune proprietarilor care locuiesc în imobil".
În ceea ce priveşte compatibilitatea textelor din Legea locuinţei cu dispoziţiile art. 41 şi 135 din Constituţie, Guvernul observa ca nu se aduce, prin lege, nici o atingere dreptului de proprietate, întrucât legea reglementeazã dreptul asociaţiei de proprietari de a intenta o acţiune în justiţie impotriva persoanelor care nu au plãtit contribuţia la cheltuielile comune, în scopul recuperãrii creanţelor.
Avocatul Poporului arata, de asemenea, ca textele criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, precum şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 24 alin. 1 lit. a), c), d), e) şi f), ale art. 27 şi ale art. 29-31 din anexa nr. 2 la <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, al cãror conţinut este urmãtorul:
- Art. 24: "Asociaţia de proprietari îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
a) adopta şi amendeaza bugetele de venituri şi cheltuieli, precum şi fondul de rulment; încaseazã cotele obişnuite şi speciale pentru cheltuielile comune de la proprietarii de apartamente şi de la proprietarii spaţiilor cu alta destinaţie decât aceea de locuinta;
[....];
c) acţioneazã sau susţine în justiţie, în nume propriu sau în numele proprietarilor asociaţi, interesele legate de clãdire;
d) încheie contracte şi îşi asuma obligaţii în nume propriu sau în numele proprietarilor asociaţi, în interesele legate de clãdire;
e) reglementeazã folosirea, întreţinerea, repararea, înlocuirea şi modificarea pãrţilor proprietãţii comune;
f) impune penalizãri pentru întârzierea plãţii cotelor de întreţinere;";
- Art. 27: "Preşedintele asociaţiei de proprietari reprezintã asociaţia în derularea contractelor şi îşi asuma obligaţii în numele acesteia. El reprezintã asociaţia de proprietari impotriva unui terţ, inclusiv în acţiunile iniţiate de asociaţie impotriva unui proprietar sau chiriaş care nu şi-a îndeplinit obligaţiile fata de asociaţie sau în procesele iniţiate de un proprietar care contesta o hotãrâre a asociaţiei de proprietari.";
- Art. 29: "Toţi proprietarii de apartamente trebuie sa plãteascã în avans cota ce le revine din bugetul pentru cheltuielile comune.
Plata se va face conform hotãrârii luate în adunarea generalã.";
- Art. 30: "Cu aprobarea data prin votul a doua treimi din numãrul membrilor asociaţiei de proprietari, poate fi perceputã o suma specialã, în afarã cheltuielilor comune prevãzute în buget, destinatã achitãrii cheltuielilor comune neprevãzute, dar necesare. Astfel de sume se vor plati la termenele stabilite de adunarea generalã a asociaţiei de proprietari.";
- Art. 31: "Asociaţia de proprietari poate impune o penalizare pentru neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevãzute, şi a altor cheltuieli restante, oricãrui proprietar care se va face vinovat de neplata acestora, timp de mai mult de 30 de zile de la termenul stabilit.
Asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevãzute, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Acţiunea este scutitã de taxa de timbru.
Sentinta data în favoarea asociaţiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusã în aplicare prin orice modalitate permisã de Codul de procedura civilã, pentru acoperirea datoriilor."
I. Analizând dispoziţiile legale criticate, Curtea constata ca motivul de neconstituţionalitate invocat, în sensul ca ar fi incalcate prevederile constituţionale ale art. 37 alin. (1) privind dreptul la libera asociere, nu poate fi reţinut. Sub acest aspect, prin Decizia nr. 168 din 28 octombrie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 24 februarie 2000, Curtea a statuat ca în anumite situaţii legiuitorul poate institui forme speciale de asociere ce urmãresc salvgardarea unor interese de ordin general şi care, în perspectiva scopurilor pe care le urmãresc, nu reprezintã, în realitate, modalitãţi înscrise în conceptul de libera asociere, astfel cum acesta este conturat prin prevederile art. 37 din Constituţie şi, respectiv, prin cele ale art. 11 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Astfel, Curtea constata ca asociaţia de proprietari se afla într-o asemenea situaţie juridicã. Într-adevãr, aceasta categorie de asociaţii a fost creata prin lege în vederea realizãrii unui scop de interes general, şi anume administrarea în bune condiţii a clãdirilor cu mai multe apartamente, luându-se în seama totodatã şi interesele locatarilor legate de realizarea unei bune convietuiri, inclusiv pentru stabilirea costurilor şi a cheltuielilor comune, a repartizãrii lor pe fiecare locatar, a reparaţiilor şi amenajãrilor necesare etc. Rezolvarea problemelor pe care le implica locuirea şi administrarea unui imobil cu mai mulţi locatari impune, în consecinta, o asociere fãrã de care drepturile şi interesele legitime ale celor ce locuiesc în imobilul respectiv ar putea fi afectate prin apariţia unor neintelegeri sau litigii.
II. În ceea ce priveşte susţinerea autorului exceptiei de neconstituţionalitate, potrivit cãreia dispoziţiile legale criticate ar fi contrare prevederilor art. 41 din Constituţie, Curtea constata ca acestea, reglementand modalitatea de exercitare a dreptului de proprietate asupra pãrţilor din clãdirile destinate folosirii în comun de cãtre toţi proprietarii, sunt exact în sensul art. 41 din Legea fundamentalã. Obligarea datornicului de a plati creditorului contravaloarea unor bunuri şi servicii de care a beneficiat nu poate fi nicicum privitã ca o violare a proprietãţii.
În sistemul dreptului civil roman, administrarea bunurilor aflate în coproprietate se realizeazã cu acordul tuturor coproprietarilor, legea cerând unanimitate. Este motivul pentru care orice coproprietar poate cere, în orice moment, ieşirea din indiviziune. Numai ca, în ipoteza pãrţilor comune din clãdirile cu etaje şi apartamente, ieşirea din indiviziune nu este posibila, coproprietatea fiind perpetua.
În aceste condiţii, Curtea constata ca nu pot fi primite afirmatiile autorului exceptiei în sensul ca "rãmâne la dispoziţia proprietarului felul în care îşi administreazã proprietatea indivizã", tocmai pentru ca "proprietarul" nu este singurul stãpân al pãrţilor indivize, de care nu are cum sa dispunã numai el, fãrã a incalca drepturile celorlalţi.
Şi, în sfârşit, cu privire la criticile de neconstituţionalitate bazate pe argumente cu o coloratura politica, de felul "proprietarul sa se simta ... ca în perioada comunista..." etc., fãrã a se indica prevederile constituţionale cãrora le-ar contraveni prevederile legale atacate, Curtea constata ca acestea, de asemenea, nu pot fi primite, deoarece Curtea nu se poate substitui autorului exceptiei în ceea ce priveşte invocarea unui motiv de neconstituţionalitate, întrucât astfel ar exercita din oficiu controlul de constitutionalitate, ceea ce este inadmisibil.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. 1 lit. a), c), d), e) şi f), ale art. 27 şi ale art. 29-31 din anexa nr. 2 la <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Ion Ciochina în Dosarul nr. 6.586/2001 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 21 ianuarie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
