Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 2 din 21 ianuarie 2008  privind recursul in interesul legii referitor la incadrarea juridica a primului act de tainuire si a celor ulterioare daca, dupa primul act, tainuitorul a lasat sa se inteleaga ca va asigura mai departe valorificarea bunurilor sustrase    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 2 din 21 ianuarie 2008 privind recursul in interesul legii referitor la incadrarea juridica a primului act de tainuire si a celor ulterioare daca, dupa primul act, tainuitorul a lasat sa se inteleaga ca va asigura mai departe valorificarea bunurilor sustrase

EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE -
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 859 din 19 decembrie 2008

Dosar nr. 61/2007
Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitor la încadrarea juridicã a primului act de tãinuire şi a celor ulterioare dacã, dupã primul act, tãinuitorul a lãsat sã se înţeleagã cã va asigura mai departe valorificarea bunurilor sustrase.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicatã, fiind prezenţi 89 de judecãtori din totalul de 114 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Tiberiu Mihail Niţu, prim-adjunct al procurorului general.
Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, solicitând admiterea acestuia în sensul de a se stabili cã în situaţia existenţei unui prim act de tãinuire, urmat de acţiunea tãinuitorului de a lãsa sã se înţeleagã cã va asigura mai departe valorificarea bunurilor sustrase, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de furt în formã simplã sau continuatã, dupã caz, sãvârşitã în concurs real cu infracţiunea de tãinuire, chiar dacã promisiunea anticipatã de tãinuire a bunurilor nu a fost îndeplinitã.

SECŢIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor judecãtoreşti, s-a constatat cã nu existã un punct de vedere unitar privind încadrarea juridicã a primului act de tãinuire şi a celor ulterioare dacã, dupã primul act, tãinuitorul a lãsat sã se înţeleagã cã va asigura în continuare valorificarea bunurilor sustrase.
1. Astfel, unele instanţe au apreciat cã, într-o asemenea situaţie, sunt întrunite numai elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la furt.
În justificarea acestui punct de vedere, s-a subliniat cã primul act de tãinuire constituie o complicitate moralã determinatã de împrejurarea cã bunurile au fost primite pentru a fi ascunse sau valorificate, cunoscându-se de fãptuitor cã ele provin din sustrageri repetate sãvârşite de aceeaşi persoanã.
2. Alte instanţe s-au pronunţat în sensul cã, în astfel de cauze, subzistã infracţiunea de tãinuire în forma simplã sau continuatã.
S-a motivat cã, din moment ce fãptuitorii dobândesc, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, bunuri provenite din furt, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de tãinuire, dupã caz, în forma simplã sau continuatã.
3. În fine, alte instanţe s-au pronunţat în sensul cã în situaţia existenţei unui prim act de tãinuire, reţinut ca atare, înţelegerea expresã sau tacitã între autorul furtului şi tãinuitor în sensul asigurãrii în continuare a valorificãrii bunurilor sustrase îmbracã forma complicitãţii morale întrucât tãinuirea repetatã de bunuri, cunoscând cã provin din sustrageri repetate, echivaleazã cu o promisiune anticipatã de tãinuire.
Ca urmare, s-a considerat cã, în asemenea cazuri, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de tãinuire, sãvârşitã în concurs real cu infracţiunea de complicitate la furt în forma simplã sau continuatã.
Aceste din urmã instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
Prin art. 26 din Codul penal se prevede cã este complice "persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajutã în orice mod la sãvârşirea unei fapte prevãzute de legea penalã", precizându-se în continuare cã "este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul sãvârşirii faptei, cã va tãinui bunurile provenite din aceasta sau cã va favoriza pe fãptuitor, chiar dacã dupã sãvârşirea faptei promisiunea nu este îndeplinitã".
Pe de altã parte, infracţiunea de tãinuire constã, potrivit art. 221 din Codul penal, în "primirea, dobândirea sau transformarea unui bun ori înlesnirea valorificãrii acestuia, cunoscând cã bunul provine din sãvârşirea unei fapte prevãzute de legea penalã, dacã prin aceasta s-a urmãrit obţinerea, pentru sine ori pentru altul, a unui folos material...".
Ca urmare, ceea ce diferenţiazã infracţiunea de tãinuire, prevãzutã în art. 221 din Codul penal, de participaţia penalã prevãzutã în art. 26, fraza a II-a teza I, din acelaşi cod constã în aspectul de naturã temporalã, cronologicã, în raport cu infracţiunea din care provine bunul, deoarece atât infracţiunea de tãinuire, cât şi complicitatea moralã sub forma promisiunii de tãinuire se aflã în raport conex şi corelativ cu infracţiunea din care provine bunul tãinuit.
Aşadar, complicitatea moralã sub forma promisiunii de tãinuire se situeazã anterior sau cel mult concomitent cu infracţiunea la care se referã provenienţa bunului, în vreme ce existenţa infracţiunii de tãinuire este ulterioarã acelei infracţiuni, diferenţa privind, deci, momentul ajutorului sau înlesnirii.
Evident, aceastã diferenţã priveşte şi latura subiectivã, chiar dacã, în ansamblu, elementul subiectiv îmbracã forma intenţiei la ambele infracţiuni.
Astfel, în timp ce complicele cunoaşte care va fi activitatea autorului unei anumite fapte penale şi cã, prin fapta sa, dã ajutor la sãvârşirea acelei infracţiuni, tãinuitorul, intervenind abia dupã consumarea infracţiunii din care provine bunul, nu cunoaşte când a avut loc acea infracţiune, la sãvârşirea cãreia nu a avut nicio contribuţie, încât actul comis de el nu se insereazã, ca şi cel al complicelui, în antecedenţa susceptibilã sã constituie cauzã a infracţiunii, ci în consecinţele post-factum ale acesteia.
De altfel, este relevant cã legiuitorul, pentru a marca aceste diferenţe, utilizeazã noţiunea de "promisiune" în reglementarea complicitãţii morale prin tãinuire.
De aceea, dacã o persoanã sãvârşeşte activitate de tãinuire, reprezentarea acesteia se referã la infracţiunea din care a provenit bunul în forma ei consumatã, încât consumarea infracţiunii de tãinuire este posterioarã infracţiunii cu care se aflã în conexitate.
Tot astfel, dacã o persoanã care tãinuieşte un bun, indiferent de modalitate, expresã sau tacitã, face cu acest prilej şi o promisiune de tãinuire, activitatea sa nu ar putea fi calificatã juridic decât ca fiind un concurs real între infracţiunea de tãinuire şi complicitate la furt în formã simplã sau continuatã, chiar dacã promisiunea anticipatã de tãinuire a bunurilor nu a fost îndeplinitã.
În acest sens, trebuie observat cã autorul, sãvârşind prima faptã de tãinuire, a avut reprezentarea consumãrii numai a infracţiunii cu care ea este conexã (tãinuirea consumându-se în momentul primirii, dobândirii, transformãrii sau înlesnirii valorificãrii bunului).
Împrejurarea cã odatã cu activitatea ulterioarã, în raport cu alte elemente ce au survenit, fãptuitorul şi-a format o nouã reprezentare, a unei alte infracţiuni ce urmeazã a fi sãvârşitã, la care el se hotãrãşte sã participe prin promisiunea de tãinuire a bunului provenit din aceasta, impune ca activitatea sa de ansamblu sã fie consideratã cã întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la furt în formã simplã sau continuatã, dupã caz, în concurs real cu infracţiunea de tãinuire, chiar dacã promisiunea anticipatã de tãinuire a bunurilor nu a fost îndeplinitã.

În consecinţã, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, precum şi ale art. 414^2 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã penalã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se decide în sensul celor arãtate mai sus, cu privire la încadrarea juridicã a primului act de tãinuire şi a celor ulterioare dacã, dupã primul act, tãinuitorul a lãsat sã se înţeleagã cã va asigura mai departe valorificarea bunurilor sustrase.

PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În situaţia existenţei unui prim act de tãinuire, urmat de o altã acţiune a aceluiaşi tãinuitor care promite cã va asigura valorificarea în continuare şi a altor bunuri sustrase, sunt întrunite elementele constitutive ale complicitãţii la infracţiunea de furt în formã simplã sau continuatã, dupã caz, în concurs real cu infracţiunea de tãinuire, chiar dacã promisiunea anticipatã de tãinuire a bunurilor nu a fost îndeplinitã.
Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedurã penalã.
Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi, 21 ianuarie 2008.

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei

----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016