Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 198 din 12 februarie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. (3), art. 171, art. 172 si   art. 173 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 198 din 12 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. (3), art. 171, art. 172 si art. 173 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 151 din 11 martie 2009

Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (3), <>art. 171, 172 şi 173 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Constantin Cârstea în Dosarul nr. 3.783/4/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, lipsind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei aratã cã, prin nesemnarea şi neştampilarea actelor fiscale, se evitã rãspunderea personalã, iar determinarea venitului net în mod anticipat creeazã incertitudini. Solicitã admiterea excepţiei ridicate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã în ceea ce priveşte <>art. 43 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 şi ca inadmisibilã în ceea ce priveşte art. 171, 172 şi 173 din aceeaşi ordonanţã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 3/783/4/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (3), art. 171, art. 172 şi <>art. 173 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Constantin Cârstea într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare silitã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã emiterea actului administrativ fiscal prin intermediul mijloacelor informatice fãrã ca acesta sã fie semnat şi ştampilat încalcã principiul constituţional al egalitãţii, emitenţii unor astfel de acte fiind privilegiaţi sub aspectul rãspunderii faţã de cei care sunt obligaţi sã semneze şi sã ştampileze actele fiscale emise în condiţiile art. 43 alin. (2) din Codul de procedurã fiscalã. În ceea ce priveşte prevederile <>art. 171-173 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 , se apreciazã cã sunt neconstituţionale, întrucât impun obligaţia instituţiilor financiare de a formula la începutul fiecãrui an documente referitoare la venituri şi cheltuieli anticipate. Or, acestea nu pot fi anticipate în mod exact, astfel încât printr-o atare operaţiune se încalcã principiul constituţional al aşezãrii juste a sarcinilor fiscale.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate privind <>art. 43 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã este neîntemeiatã, iar cea privind art. 171, 172 şi 173 din aceeaşi ordonanţã este inadmisibilã.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 43 alin. (3), <>art. 171, 172 şi 173 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, texte care au urmãtorul cuprins:
- <>Art. 43 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 : "(3) Actul administrativ fiscal emis în condiţiile alin. (2) prin intermediul mijloacelor informatice este valabil şi în cazul în care nu poartã semnãtura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, şi ştampila organului emitent, dacã îndeplineşte cerinţele legale aplicabile în materie."
Prevederile <>art. 171 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 cuprind reguli referitoare la eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executare silitã.
<>Art. 172 şi 173 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 prevãd norme procedurale pentru exercitarea contestaţiei la executare silitã, respectiv persoanele care pot formula contestaţie, condiţiile în care îşi pot exercita acest drept, precum şi termenul în care se poate formula o atare contestaţie.
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile <>art. 43 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, iar textul art. 171-173 din acelaşi cod este contrar art. 56 alin. (2) din Constituţie privind aşezarea justã a sarcinilor fiscale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
1. Prevederile <>art. 43 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã precizeazã elementele obligatorii pe care trebuie sã le cuprindã un act administrativ fiscal emis prin intermediul mijloacelor electronice. Spre deosebire de actele administrative fiscale care nu sunt emise pe cale electronicã şi care trebuie sã cuprindã toate elementele prevãzute la <>art. 43 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 , cele prevãzute la art. 43 alin. (3) din aceeaşi ordonanţã sunt valabile şi în cazul în care nu poartã semnãtura persoanelor împuternicite ale organului fiscal şi ştampila organului emitent. Nu se poate reţine existenţa unei situaţii de discriminare, sub aspectul rãspunderii, între emitenţii actelor administrative fiscale, fie ele electronice sau nu. Astfel, potrivit art. 43 alin. (2) din Codul de procedurã fiscalã, un act administrativ fiscal, indiferent de mijloacele folosite pentru emiterea lui, cuprinde suficiente elemente pentru a putea fi identificat organul emitent. În aceste condiţii, este evident cã va putea fi identificatã persoana împuternicitã a organului fiscal care a emis acel act, aceasta putând fi trasã la rãspundere disciplinarã, civilã sau penalã, dupã caz. O asemenea persoanã va rãspunde în faţa legii în aceleaşi condiţii ca şi persoana care a semnat şi ştampilat actul administrativ fiscal. Având în vedere cele expuse, sub aspectul egalitãţii de rãspundere între persoanele împuternicite ale organului fiscal care a emis actul administrativ fiscal, Curtea nu poate reţine încãlcarea art. 16 din Constituţie.
2. Curtea reţine cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 din Codul de procedurã fiscalã este inadmisibilã, textul criticat neavând legãturã cu soluţionarea cauzei. În speţã, stadiul procesual se aflã în faza contestaţiei la executare silitã, iar textul priveşte regulile referitoare la eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executare silitã. De altfel, Curtea reţine cã autorul excepţiei nu dovedeşte niciun interes juridic în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 din Codul de procedurã fiscalã, interes care trebuie sã fie direct, nãscut şi actual.
Cu privire la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 şi 173 din Codul de procedurã fiscalã, Curtea observã cã obiecţiile autorului nu au legãturã cu acestea, critica referindu-se la stabilirea plãţilor anticipate pe impozite şi nu la regulile ce guverneazã contestaţia la executare silitã. În consecinţã, se constatã cã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 172 şi 173 din Codul de procedurã fiscalã este inadmisibilã, întrucât nu este motivatã aşa cum prevede <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . Pentru a fi îndeplinite exigenţele <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , motivele de neconstituţionalitate invocate trebuie sã aibã legãturã cu textul criticat; or, în cauza de faţã, autorul excepţiei fie se raporteazã la o situaţie de fapt de care este nemulţumit, fie ar fi trebuit sã ridice excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Codul fiscal. Însã Curtea nu poate sã se autosesizeze şi sã îşi extindã controlul de constituţionalitate cu privire la textul menţionat, instanţa de contencios constituţional pronunţându-se numai in limine litis.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

1. Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 43 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Constantin Cârstea în Dosarul nr. 3.783/4/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã.
2. Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171, art. 172 şi <>art. 173 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 februarie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Benke Karoly
________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016