Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 197 din 4 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 209 din 2 aprilie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepţie ridicatã de Stela Savelciuc în Dosarul nr. 852/330/2009 al Judecãtoriei Urziceni.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 aprilie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 852/330/2009, Judecãtoria Urziceni a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 . Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Stela Savelciuc într-o cauzã având ca obiect constatarea nulitãţii absolute a unei hotãrâri a Organizaţiei Municipale Urziceni a Partidului Social Democrat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate îngrãdesc dreptul de acces liber la justiţie al membrilor de partid împotriva cãrora s-a luat mãsura excluderii din partid. Formuleazã aceastã criticã pe fondul aplicãrii prevederilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, potrivit cãrora calitatea de ales local înceteazã de drept prin pierderea calitãţii de membru al partidului politic pe listele cãruia consilierul a fost ales. În aceste condiţii, aratã cã "un drept garantat de lege, acela de a fi ales şi, în consecinţã, de a exercita un mandat, poate fi pierdut fãrã ca titularul acelui drept sã se poatã adresa justiţiei pentru a şi-l apãra". Precizeazã cã "pierderea calitãţii de membru de partid este consecinţa unor abateri de la statutul acelui partid. Prin urmare, suntem în situaţia în care o persoanã este acuzatã de încãlcãri ale unor norme, însã nu se poate adresa justiţiei, singura cale de urmat fiind procedura jurisdicţionalã a partidului".
Judecãtoria Urziceni considerã cã prevederile <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt neconstituţionale, întrucât lasã loc arbitrariului şi constituie o gravã încãlcare a drepturilor şi libertãţilor fundamentale prevãzute de legislaţia internã şi internaţionalã, în speţã accesul la justiţie.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul opineazã în sensul respingerii ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat este constituţional, arãtând cã instanţele de judecatã nu sunt competente sã exercite funcţia de înfãptuire a justiţiei pentru acte de încãlcare a disciplinei interne a partidului, deoarece rãspunderea juridicã în materie nu este reglementatã prin norme juridice de drept comun, ci prin norme juridice proprii statutului partidului.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 16 alin. (3): "(1) Dobândirea sau pierderea calitãţii de membru al unui partid politic este supusã numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil şi celor ale art. 13 din aceeaşi convenţie care consacrã dreptul la un recurs efectiv. De asemenea, se invocã şi prevederile art. 47 "Dreptul la o cale de atac eficientã şi la un proces echitabil" şi art. 48 "Prezumţia de nevinovãţie şi dreptul la apãrare" din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã partidele politice sunt grupãri asociative care funcţioneazã pe baza statutelor proprii care conţin reguli create şi acceptate de membrii lor. Instanţele judecãtoreşti nu sunt legitimate sã exercite funcţia de înfãptuire a justiţiei în ceea ce priveşte actele de încãlcare a disciplinei interne din cadrul partidelor politice, deoarece rãspunderea în materie nu este reglementatã prin norme juridice de drept comun, ci prin norme de eticã şi deontologie proprii, pe care membrii acestora s-au angajat sã le respecte încã din momentul în care, în mod liber consimţit, au aderat la acest tip de asociaţii cu caracter politic. Curtea constatã cã este firesc ca rãspunderea disciplinarã a membrilor partidului sã fie stabilitã de cãtre organisme interne, acestea fiind singurele care pot aprecia, în funcţie de ideologia care direcţioneazã acţiunile partidului, în ce mãsurã comportamentul membrilor acestuia este compatibil cu normele statutare care contureazã rolul concret pe care acesta şi-a propus sã îl aibã în viaţa politicã şi socialã a ţãrii şi dacã acest comportament este conform cu modalitãţile specifice de acţiune agreate de fiecare partid, şi, implicit, de fiecare dintre membrii acestuia. În acest context, accesul la o instanţa judecãtoreascã apare ca inutil, iar invocarea prevederilor constituţionale şi convenţionale, precum şi a celor din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la respectarea prezumţiei de nevinovãţie nu este relevantã în cauzã, acestea fiind pertinente doar în legãturã cu existenţa unui proces pe rolul unei instanţe de judecatã, în sensul art. 126 alin. (1) din Legea fundamentalã.
De altfel, Curtea observã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii prevederilor <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , prin <>Decizia nr. 952 din 25 iunie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 17 august 2009, şi prin <>Decizia nr. 1.255 din 6 octombrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 17 noiembrie 2009, reţinând cã "partidele se organizeazã şi funcţioneazã pe baza unor norme proprii, adoptate dupã o procedurã proprie, cu o jurisdicţie proprie recunoscutã de lege, astfel cã nu se poate admite teza încãlcãrii liberului acces la justiţie, susţinutã de autorul excepţiei". De asemenea, prin <>Decizia nr. 779 din 1 iulie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008, pronunţându-se asupra prevederilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Curtea a constatat cã introducerea cazului de încetare a mandatului de consilier local ca urmare a pierderii calitãţii de membru al partidului pe a cãrui listã a fost ales este o consecinţã a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetãţenilor. Curtea a arãtat, cu acel prilej, cã electoratul acordã votul sãu unei persoane, pentru a îndeplini o funcţie publicã la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile cãruia face parte la momentul alegerii şi pe care aceastã persoanã urmeazã sã îl promoveze pe perioada mandatului sãu de consilier local sau judeţean. Or, de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele cãruia a fost ales, înseamnã cã nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegãtorii au optat.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepţie ridicatã de Stela Savelciuc în Dosarul nr. 852/330/2009 al Judecãtoriei Urziceni.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
