Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 196 din 14 aprilie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 122/2004 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 461 din 31 mai 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (2) din Legea nr. 122/2004 pentru modificarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, excepţie ridicatã de Casa Teritorialã a Cooperativelor de Credit - Banca Popularã de Economii din Bucureşti în Dosarul nr. 413/2002 al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, prin mandatar Marian Bobeicã şi asistat de doamna avocat Anişoara Stan, cu delegaţie depusã la dosar, precum şi celelalte pãrţi, reprezentate de acelaşi avocat.
Reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea acesteia, întrucât considerã cã textele de lege criticate, potrivit cãrora organizaţiile cooperatiste de credit trebuie sã renunţe la calea de atac prevãzutã la <>art. 202 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2000 în vederea solicitãrii Bãncii Naţionale a României a autorizãrii de funcţionare, încalcã dispoziţiile art. 21 şi 129 din Constituţie, referitoare la accesul liber la justiţie şi la folosirea cãilor de atac.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, întrucât considerã cã textele de lege criticate nu contravin prevederilor din Constituţie invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin încheierea nr. 8.032 din 4 noiembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 413/2002, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (2) din Legea nr. 122/2004 pentru modificarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit. Excepţia a fost ridicatã de Casa Teritorialã a Cooperativelor de Credit - Banca Popularã de Economii într-o cauzã având ca obiect recursul declarat de aceastã instituţie împotriva Hotãrârii Consiliului de Administraţie al Bãncii Naţionale a României nr. 172 din 27 noiembrie 2001 privind respingerea cererii colective de aprobare a reorganizãrii organizaţiilor autonome de credit cooperatist, schimbarea statutului juridic al acestora, constituirea reţelei şi casei centrale "Creditul Popular".
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã <>art. II alin. (2) din Legea nr. 122/2004 , care stabileşte cã organizaţiile cooperaţiei de credit şi organizaţiile cooperatiste de credit ce se aflã într-o procedurã de atac prevãzutã de <>art. 202 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2000 vor renunţa la calea de atac în vederea solicitãrii autorizãrii de funcţionare în condiţiile acestei legi, încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 21 privind "Accesul liber la justiţie", ale art. 124 alin. (1) potrivit cãruia "Justiţia se înfãptuieşte în numele legii" şi ale art. 129 referitor la "Folosirea cãilor de atac".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, "având în vedere cã textul de lege criticat nu limiteazã dreptul de a solicita autorizarea de funcţionare a organizaţiilor cooperatiste de credit şi nici nu încalcã principiul constituţional consacrat de art. 21 din Constituţia României".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât "dispoziţiile legale criticate nu ridicã probleme de neconstituţionalitate, neîngrãdind în nici un mod dreptul de acces liber la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie, republicatã". Astfel, se aratã cã pentru organizaţiile cooperaţiei de credit care au optat pentru "acest beneficiu al legii", constând în a solicita Bãncii Naţionale a României, direct, autorizarea de funcţionare, exercitarea cãii de atac rãmâne fãrã obiect.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. II alin. (2) din Legea nr. 122/2004 sunt constituţionale. Aceasta, deoarece "faptul cã organizaţiile cooperaţiei de credit şi organizaţiile cooperatiste de credit vor renunţa la calea de atac prevãzutã la <>art. 202 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2000 în vederea solicitãrii autorizãrii de funcţionare, potrivit prevederilor prezentei legi, nu încalcã sub nici un aspect liberul acces la justiţie, nu împiedicã pãrţile interesate de a apela la instanţele judecãtoreşti şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale". Se mai aratã cã, în sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, accesul liber la justiţie are semnificaţia cã orice persoanã poate sesiza instanţele judecãtoreşti în cazul în care considerã cã drepturile, libertãţile sau interesele sale legitime au fost încãlcate, iar nu faptul cã acest drept nu poate fi supus nici unei condiţionãri.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. II alin. (2) din Legea nr. 122/2004 pentru modificarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 3 mai 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii al cãror cuprins este urmãtorul: "(2) Organizaţiile cooperaţiei de credit şi organizaţiile cooperatiste de credit, prevãzute la alin. (1), vor renunţa la calea de atac prevãzutã la <>art. 202 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2000 în vederea solicitãrii autorizãrii de funcţionare, potrivit prevederilor prezentei legi."
Alin. (1) al art. II, la care face referire textul de lege criticat, prevede cã "Organizaţiile cooperaţiei de credit şi organizaţiile cooperatiste de credit ale cãror cereri de autorizare a funcţionãrii, depuse în temeiul <>art. 146 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2000 , au fost respinse de Banca Naţionalã a României şi care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se aflã într-o procedurã de atac prevãzutã la <>art. 202 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2000 pot solicita Bãncii Naţionale a României, direct, autorizarea de funcţionare, în regimul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2000 , cu modificãrile aduse prin prezenta lege".
În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 21 privind "Accesul liber la justiţie", art. 124 alin. (1) care prevede cã "Justiţia se înfãptuieşte în numele legii" şi art. 129 referitor la "Folosirea cãilor de atac", toate din Constituţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã reţine urmãtoarele:
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit prevede la art. 1 cã dispoziţiile sale se aplicã "[...] organizaţiilor cooperatiste de credit" care, potrivit art. 2 lit. d), semnificã "[...] cooperativele de credit şi casele centrale autorizate sã funcţioneze în conformitate cu prezenta ordonanţã de urgenţã". Or, conform art. 77 alin. 1 şi art. 133 din ordonanţã, atât cooperativele de credit, cât şi casele centrale funcţioneazã numai pe baza autorizaţiei emise de Banca Naţionalã a României, care respinge cererea de autorizare a funcţionãrii lor în situaţiile prevãzute la art. 145 din acelaşi act normativ. Art. 146 alin. 2 din ordonanţã stabileşte cã "o nouã cerere de autorizare poate fi adresatã Bãncii Naţionale a României numai dupã trecerea unui termen de 3 luni de la comunicarea respingerii cererii de autorizare şi numai dacã au fost remediate deficienţele care au constituit motivele de respingere a proiectului iniţial". Totodatã, art. 202 al ordonanţei prevede cã actele emise în aplicarea prevederilor acesteia pot fi contestate, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul de administraţie al Bãncii Naţionale a României, care se pronunţã prin hotãrâre, în termen de 30 de zile de la data sesizãrii, precum şi cã hotãrârea consiliului de administraţie poate fi atacatã la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 15 zile de la comunicare. Aşadar, textele de lege menţionate dispun cu privire la procedura de autorizare a organizaţiilor cooperaţiei de credit, precum şi cu privire la cãile de contestare a actelor emise în aplicarea ordonanţei.
Articolul II alin. (2) din <>Legea nr. 122/2004 pentru modificarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2000 , ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, cuprinde dispoziţii prin care procedura de autorizare reglementatã de ordonanţã se modificã. Astfel, organizaţiile cooperaţiei de credit se aflã într-o cale de atac prevãzutã de art. 202 din ordonanţa menţionatã vor renunţa la aceasta, în vederea solicitãrii Bãncii Naţionale a României a autorizãrii de funcţionare. Aceastã procedurã este consideratã de autorul excepţiei contrarã principiului liberului acces la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie, precum şi prevederilor constituţionale ale art. 124 alin. (1) care prevãd cã "Justiţia se înfãptuieşte în numele legii" şi art. 129 referitor la "Folosirea cãilor de atac".
Cu privire la aceste susţineri, Curtea constatã cã, din coroborarea prevederilor alin. (2) al art. II din lege, ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, cu prevederile alin. (1) ale aceluiaşi articol, rezultã cã organizaţiile cooperaţiei de credit şi organizaţiile cooperatiste de credit la care aceste texte de lege se referã pot sã solicite Bãncii Naţionale a României, direct, autorizarea de funcţionare, cu condiţia de a renunţa la calea de atac în care se aflã, în temeiul <>art. 202 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2000 . Aşadar, este dreptul organizaţiilor de credit de a opta sau nu pentru solicitarea autorizãrii de funcţionare potrivit procedurii prevãzute de <>Legea nr. 122/2004 , iar nu obligarea lor la aceasta. Nici din textul de lege criticat şi nici din vreo altã prevedere a legii nu reiese, aşa cum susţine autorul excepţiei, încãlcarea dispoziţiilor art. 21, ale art. 124 alin. (1) sau ale art. 129 din Constituţie. Dimpotrivã, de prevederile <>art. 202 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, referitoare la cãile de contestare a actelor emise în temeiul acestei ordonanţe, inclusiv de posibilitatea atacãrii Hotãrârii Consiliului de administraţie al Bãncii Naţionale a României la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, beneficiazã organizaţiile cooperaţiei de credit care opteazã pentru autorizarea de funcţionare de cãtre Banca Naţionalã a României, în condiţiile ordonanţei.
De altfel, autorul excepţiei, invocând încãlcarea textelor din Constituţie menţionate, nu aratã în ce constã aceastã încãlcare, iar Curtea nu se poate substitui acestuia în formularea unor motive de neconstituţionalitate.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
în numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (2) din Legea nr. 122/2004 pentru modificarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, excepţie ridicatã de Casa Teritorialã a Cooperativelor de Credit - Banca Popularã de Economii din Bucureşti în Dosarul nr. 413/2002 al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 aprilie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUfiIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
