Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 195 din 27 aprilie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 532 din 14 iunie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Excepţia a fost ridicatã de Aurelia Munteanu în Dosarul nr. 1.584/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din data de 22 aprilie 2004 şi au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunţãrii la data de 27 aprilie 2004.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 decembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 1.548/2003, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Excepţia a fost ridicatã de Aurelia Munteanu într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect obligarea Baroului Bucureşti de a întocmi şi publica Tabloul Avocaţilor Baroului Bucureşti.
În motivarea excepţiei se susţine cã <>Legea nr. 51/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, este neconstituţionalã, deoarece: a fost adoptatã ca lege organicã, deşi domeniul pe care îl reglementeazã nu se regãseşte în enumerarea cuprinsã în art. 72 din Constituţie, raportat la art. 74 din aceasta; încalcã principiul dreptului la liberã asociere, consacrat de art. 9 şi art. 37 din Constituţia României, în acord cu art. 20 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, întrucât "avocaţii, ca furnizori de servicii specializate în domeniul dreptului, se pot organiza independent de cele trei puteri în stat". Mai susţine cã legea criticatã încalcã "directiva 98/5 a Comisiei Europene, a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 1998 privind facilitarea exercitãrii permanente a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care a fost dobânditã calificarea". În acest sens aratã cã, potrivit nr. 15 din considerentele adoptãrii directivei, profesia de avocat este definitã ca profesie liberã şi independentã de orice ingerinţã din partea statului.
În concluzie, autorul excepţiei considerã cã legea este "neconstituţionalã, nefuncţionalã şi împiedicã dreptul liber de asociere al persoanelor", iar, potrivit prevederilor art. 9 din Constituţie, republicatã, avocaţii "urmeazã sã-şi organizeze activitatea potrivit statutului lor şi legii-cadru în vigoare privind asociaţiile, respectiv <>Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 ".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât legea criticatã nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã adoptarea legii criticate ca lege organicã "este justificatã prin încriminarea faptelor de exercitare nelegalã a profesiei de avocat", infracţiunile fiind o materie rezervatã, în temeiul art. 74 raportat la art. 72 din Constituţie, domeniului legii organice. Considerã cã invocarea încãlcãrii dreptului constituţional de liberã asociere este nerelevantã, întrucât "întreaga reglementare a legii se bazeazã pe ideea constituirii şi funcţionãrii Uniunii Avocaţilor din România ca organism profesional" şi cã exercitarea dreptului de asociere prin înfiinţarea asociaţiilor profesionale "nu poate însemna constituirea unui domeniu aparte de profesii, activitãţi şi organisme sustras intervenţiei legislative". De asemenea, "necesitatea reglementãrii prin lege a unor activitãţi sau profesii este determinatã, în primul rând, de finalitatea lor de a servi interesul public, şi nu numai de criteriul sursei de finanţare". În sfârşit, apreciazã cã Directiva Parlamentului European şi a Consiliului Europei 98/CE din 16 februarie 1998 nu are legãturã directã cu criticile de neconstituţionalitate formulate.
Avocatul Poporului apreciazã cã, în raport de art. 9 şi art. 37 (devenit art. 40) din Constituţie, republicatã, excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. Astfel, aratã cã, "potrivit <>Legii nr. 51/1995 , avocaţii se pot constitui în asociaţii cu scop lucrativ, ale cãror organizare şi funcţionare sunt reglementate de legislaţia civilã, iar temeiul constituirii lor este un contract şi <>Legea nr. 51/1995 , precum şi în asociaţii fãrã scop lucrativ, ale cãror organizare şi funcţionare sunt reglementate prin art. 9 şi <>art. 40 din Constituţie, republicatã, Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, <>Legea nr. 51/1995 şi statutele proprii". Aşadar, aşa cum prevede art. 40 din Constituţie, republicatã, asociaţiile profesionale fãrã scop lucrativ ale avocaţilor se pot constitui, organiza şi funcţiona doar în condiţiile şi potrivit legii. În ceea ce priveşte încãlcarea art. 73 şi 76 din Constituţie, republicatã, apreciazã cã "numai Curtea Constituţionalã poate stabili dacã procedura prin care s-a adoptat <>Legea nr. 51/1995 este cea conformã cu prevederile constituţionale".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care, în opinia autorului acesteia, contravin dispoziţiilor art. 9, ale art. 37 (devenit art. 40), ale art. 72 (devenit art. 73) şi ale art. 74 (devenit art. 76) din Constituţie, republicatã.
Textele din Constituţie, republicatã, invocate ca fiind încãlcate dispun cu privire la: art. 9 - sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale; art. 40 - dreptul de asociere; art. 73 - categorii de legi; art. 76 - adoptarea legilor şi a hotãrârilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
În esenţã, se contestã reglementarea prin lege organicã a profesiei de avocat, care nu se încadreazã în nici unul dintre domeniile prevãzute de art. 73 alin. (3) din Constituţie, republicatã, precum şi însãşi organizarea prin lege a acestei profesii, considerând cã actul normativ aplicabil în materie este <>Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificãrile ulterioare.
În legãturã cu susţinerile autorului excepţiei, referitoare la încãlcarea art. 73 alin. (3) din Constituţie, republicatã, Curtea constatã cã reglementarea prin lege organicã a profesiei de avocat este justificatã de prevederile art. 37 alin. (2) şi (3) din lege, care dispun cu privire la unele infracţiuni sãvârşite împotriva avocaţilor şi pedepsele aplicabile pentru acestea. Or, chiar textul constituţional invocat ca fiind încãlcat stabileşte la lit. h) cã "infracţiunile, pedepsele şi regimul executãrii acestora" se reglementeazã prin lege organicã. Aşadar, organizarea şi exercitarea profesiei de avocat prin adoptarea unei legi organice este în deplinã concordanţã cu prevederile art. 73 alin. (3) şi ale art. 76 din Constituţie, republicatã, Curtea urmând sã respingã aceastã criticã de neconstituţionalitate.
Autorul excepţiei mai susţine şi încãlcarea normelor constituţionale cuprinse în art. 9, privind "Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale", şi în art. 40, referitoare la "Dreptul de asociere", prin aceea cã "avocaţii, ca furnizori de servicii specializate în domeniul dreptului, se pot organiza independent de cele trei puteri în stat", "potrivit statutului lor şi legii-cadru în vigoare privind asociaţiile, respectiv <>Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 ".
Analizând aceste susţineri, Curtea observã cã <>art. 1 din Legea nr. 51/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede caracterul liberal şi independent al profesiei de avocat, iar cât priveşte dreptul de asociere, art. 5 din aceasta dispune în legãturã cu formele de organizare a activitãţii, avocatul având opţiunea de a alege varianta în care îşi exercitã profesia. Sub aspectele criticate, prin <>Decizia nr. 44 din 4 februarie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 13 martie 2003, Curtea Constituţionalã a statuat cã, "în concepţia legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat şi funcţioneazã pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitatã de un corp profesional selectat şi funcţionând dupã reguli stabilite de lege. [...] Aceastã opţiune a legiuitorului nu poate fi consideratã ca neconstituţionalã, având în vedere cã scopul ei este asigurarea unei asistenţe juridice calificate, iar normele în baza cãrora funcţioneazã nu contravin principiilor constituţionale", cei care doresc sã practice aceastã profesie fiind datori sã respecte legea şi sã accepte regulile impuse de aceasta. Astfel se explicã de ce condiţiile de organizare şi exercitare a profesiei de avocat sunt prevãzute într-o lege specialã şi nu se supun normei generale cuprinse în <>Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificãrile ulterioare. Curtea Constituţionalã a statuat constant în jurisprudenţa sa cã dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, şi nu împotriva ei, astfel cã nici acest drept, specific prin natura lui profesiilor liberale, nici dispoziţiile cuprinse în <>art. 40 din Constituţie, republicatã, nu sunt nesocotite prin Legea nr. 51/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
De altfel, prevederile <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate şi, prin numeroase decizii, Curtea a constatat cã ele nu contravin Constituţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Aurelia Munteanu în Dosarul nr. 1.584/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 aprilie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
