Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 195 din 12 aprilie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 7 iunie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Irina Loredana Lãpãdat - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de prefectul judeţului Iaşi în Dosarul nr. 9.569/2004 al Judecãtoriei Iaşi.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 29 martie 2005, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 12 aprilie 2005.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 septembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 9.569/2004, Judecãtoria Iaşi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de prefectul judeţului Iaşi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile legale criticate încalcã dispoziţiile art. 16 din Constituţie. Se aratã cã neacordarea de terenuri în compensare foştilor proprietari ale cãror terenuri au fost preluate de stat creeazã o discriminare între aceştia din urmã şi proprietarii terenurilor preluate de fostele cooperative agricole de producţie, care beneficiazã de o astfel de compensare, în condiţiile art. 24 alin. (2) din Legea fondului funciar. Se mai susţine cã încãlcarea principiului constituţional al egalitãţii în drepturi a cetãţenilor se realizeazã şi prin discriminarea creatã între foştii proprietari ai terenurilor preluate de stat, ce nu se restituie acestora deoarece sunt afectate de lucrãri de interes public ("detalii de sistematizare"), pe de o parte, şi foştii proprietari ai unor astfel de terenuri preluate de stat, care beneficiazã de restituirea în naturã a acestora, pe de altã parte, întrucât sunt libere de orice construcţii şi neafectate de lucrãri de investiţii.
De asemenea, este invocatã şi încãlcarea dispoziţiilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, care statueazã asupra garantãrii şi ocrotirii proprietãţii private în mod egal de lege, indiferent de titular, dat fiind cã foştii proprietari ai terenurilor din intravilan, terenuri ce sunt afectate de lucrãri de investiţii, nu beneficiazã de reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestora, în condiţiile în care legea nu prevede nici posibilitatea atribuirii de terenuri în compensare.
Judecãtoria Iaşi considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. în acest sens se aratã cã textul de lege criticat se referã, pe de o parte, la terenurile afectate de construcţii sau detalii de sistematizare, de interes public local sau naţional, ce fac parte din proprietatea publicã a statului şi nu pot fi retrocedate. Pe de altã parte, textul de lege criticat are în vedere şi terenurile fãrã construcţii, ce nu sunt de uz sau de interes public şi aparţin proprietãţii private a statului, astfel încât sunt supuse dispoziţiilor de drept comun. Se mai aratã cã terenurile la care face referire <>art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991 au un regim juridic diferit de cel reglementat de art. 24 alin. (2) din acelaşi act normativ, deoarece "proprietatea cooperatistã este distinctã de proprietatea de stat".
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a art. 16 din Constituţie, se aratã cã, în sensul jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, înfrângerea principiului egalitãţii şi nediscriminãrii intervine atunci când se aplicã un tratament juridic diferenţiat unor situaţii egale, fãrã a exista o motivare obiectivã şi raţionalã. Or, în speţã, situaţia foştilor proprietari ai terenurilor din intravilan, afectate de lucrãri de investiţii şi care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public, este diferitã de cea a foştilor proprietari ai terenurilor situate în intravilan, care au fost atribuite de cãtre cooperativele agricole de producţie persoanelor îndreptãţite, pentru construcţii de locuinţe şi anexe gospodãreşti. De asemenea, se mai aratã, invocându-se jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cã, pe de o parte, mãsurile reparatorii instituite prin <>Legea nr. 18/1991 au la bazã exercitarea dreptului pe care legiuitorul îl are de a decide asupra modului de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecutã şi, pe de altã parte, fiind adoptate în interesul foştilor proprietari, ele reprezintã o aplicare a dispoziţiilor cuprinse în art. 44 din Constituţie.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, se aratã cã nu poate fi reţinutã încãlcarea art. 44 din Constituţie, deoarece dispoziţiile constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii se aplicã numai dupã constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate. Se invocã în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale. În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie, aceasta nu poate fi reţinutã, deoarece prevederile legale criticate se aplicã în mod egal tututor persoanelor fizice aflate în situaţia prevãzutã de ipoteza normei juridice, fãrã a constitui privilegii sau discriminãri pe considerente arbitrare.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998.
Prevederile legale criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 36 alin. (5): "Terenurile fãrã construcţii, neafectate de lucrãri de investiţii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localitãţilor, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispoziţiilor <>Decretului nr. 712/1966 şi a altor acte normative speciale, se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, dupã caz, la cerere."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 şi ale art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, al cãror conţinut este urmãtorul:
- Art. 16: "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetãţenia românã şi domiciliul în ţarã. Statul român garanteazã egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnitãţi.
(4) În condiţiile aderãrii României la Uniunea Europeanã, cetãţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autoritãţile administraţiei publice locale.";
- Art. 44 alin. (2) teza întâi: "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. (...)"
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
Textul de lege criticat prevede restituirea cãtre foştii proprietari sau cãtre moştenitorii acestora, la cerere, a terenurilor fãrã construcţii, neafectate de lucrãri de investiţii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localitãţilor.
Autorul excepţiei susţine neconstituţionalitatea acestui text de lege prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 16 şi ale art. 44 alin. (1) teza întâi, arãtând cã legiuitorul a prevãzut posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate numai în cazul în care terenul este liber de construcţii şi neafectat de lucrãri de investiţii, în caz contrar nefiind prevãzutã acordarea de terenuri în compensare sau de despãgubiri.
În acest sens autorul excepţiei aratã cã prevederile <>art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991 creeazã o dublã discriminare, pe de o parte, între proprietarii terenurilor preluate de stat şi proprietarii terenurilor preluate de fostele cooperative agricole de producţie, care beneficiazã de o astfel de compensare, în condiţiile art. 24 alin. (2) din Legea fondului funciar. Pe de altã parte, în opinia autorului excepţiei, textul este discriminatoriu şi prin lipsa reglementãrii acordãrii de despãgubiri sau atribuirii de terenuri în compensare, în cazul în care acestea nu pot fi restituite în naturã, deoarece sunt afectate de lucrãri de investiţii aprobate potrivit legii.
Analizând aceste susţineri, Curtea constatã cã autorul excepţiei invocã neconstituţionalitatea textului de lege criticat, prin lipsa reglementãrii pentru foştii proprietari ai terenurilor preluate de stat de a beneficia de terenuri în compensare sau de despãgubiri, în cazul în care dreptul lor de proprietate nu mai poate fi reconstituit pe vechiul amplasament, deoarece este afectat de construcţii sau de lucrãri de interes public.
Prin urmare, critica de neconstituţionalitate vizeazã în fapt o omisiune de reglementare şi nu poate fi reţinutã. în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale este constantã. Prin numeroase decizii, de exemplu <>Decizia nr. 45 din 2 mai 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995, sau <>Decizia nr. 27 din 12 martie 1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, Curtea, statuând asupra limitelor competenţei sale, a reţinut cã "nu se poate substitui legiuitorului pentru adãugarea unor noi prevederi celor instituite" şi nici "nu-şi poate asuma rolul de a crea, abroga sau de a modifica o normã juridicã".
De asemenea, este de observat cã, potrivit dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 : "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", astfel încât prevederile <>art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991 nu pot fi supuse controlului de constituţionalitate sub aspectul omisiunii de reglementare, excepţia urmând a fi respinsã ca inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de prefectul judeţului Iaşi în Dosarul nr. 9.569/2004 al Judecãtoriei Iaşi.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 aprilie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Lãpãdat
______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
