Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 194 din 31 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 2 iunie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , excepţie ridicatã de TMUCB - S.A. din Cernavodã - Platforma Nuclearoelectricã în Dosarul nr. 1.765/2004 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã. În acest sens aratã cã mãsura de protecţie instituitã de textul de lege criticat în favoarea reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale este justificatã de statutul acestora, care îi plaseazã într-o situaţie obiectiv diferitã de cea a celorlalţi salariaţi. În sprijinul celor arãtate invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 ianuarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 1.765/2004, Tribunalul Constanţa - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 . Excepţia a fost ridicatã de TMUCB - S.A. din Cernavodã - Platforma Nuclearoelectricã în cadrul unui litigiu de muncã având ca obiect desfacerea contractului individual de muncã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens aratã cã "prin imunitatea acordatã liderilor sindicali pe perioada cât sunt în aceastã funcţie şi doi ani dupã aceea se creeazã o gravã discriminare în raport cu alte categorii de salariaţi, deoarece liderii sindicali nu pot fi concediaţi dupã încheierea mandatului nici pentru motive economice şi nici pentru necorespundere profesionalã". În opinia sa, textul de lege ar fi fost conform dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie numai în situaţia în care ar fi protejat liderul sindical de desfacerea abuzivã a contractului de muncã pe motive de organizare sindicalã şi numai dacã s-ar aplica doar pe timpul cât salariatul are calitatea de lider sindical.
Tribunalul Constanţa - Secţia civilã apreciazã cã susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate nu sunt întemeiate, întrucât dispoziţiile legale criticate nu instituie nici privilegii şi nici discriminãri, asigurând doar protecţia specialã a liderilor sindicali pentru a-şi putea îndeplini în bune condiţii mandatul primit din partea salariaţilor. În acest sens aratã cã liderii sindicali se aflã într-o situaţie diferitã faţã de ceilalţi salariaţi, ceea ce nu numai cã justificã, ci face obiectiv necesar un tratament juridic diferenţiat. De asemenea, aminteşte cã protecţia specialã a persoanelor alese în organele de conducere a sindicatelor este impusã şi de art. 1 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind protecţia reprezentanţilor lucrãtorilor din cadrul întreprinderilor şi facilitãţile de acordat acestora, din 23 iunie 1971, ratificatã de România prin <>Decretul nr. 83/1975 . În sfârşit, în sprijinul celor arãtate invocã şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, prin <>Decizia nr. 104/1995 , <>Decizia nr. 100/2000 şi <>Decizia nr. 174/2000 .
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. Astfel, aratã cã, departe de a institui privilegii sau discriminãri pe criteriile prevãzute de art. 4 alin. (2) din Constituţie ori de art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, textul de lege criticat este destinat asigurãrii, într-o situaţie particularã, a egalitãţii cetãţenilor, care ar avea de suferit tocmai în lipsa acestei norme. În acelaşi sens aminteşte cã, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate, astfel cã instituirea unor regimuri juridice diferite în situaţii care impun rezolvãri diferite nu poate fi consideratã o încãlcare a acestui principiu. De asemenea, aratã cã <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 54/2003 instituie o mãsurã de protecţie care urmãreşte sã asigure egalitatea de tratament între sindicat, pe de o parte, şi angajator, pe de altã parte, în scopul contracarãrii eventualelor mãsuri abuzive, cu caracter represiv ori de intimidare, din partea angajatorului. Aceastã mãsurã de protecţie, potrivit Curţii Constituţionale, nu poate avea semnificaţia nici a unui privilegiu, nici a unei discriminãri, fiind destinatã asigurãrii, în anumite situaţii specifice, a egalitãţii cetãţenilor, care ar fi afectatã în lipsa ei. În sfârşit, în sensul celor arãtate, Guvernul invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin <>Decizia nr. 100/2000 , <>Decizia nr. 174/2000 şi <>Decizia nr. 104/1995 .
Avocatul Poporului apreciazã cã textul de lege criticat nu încalcã prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece nu instituie nici un privilegiu şi nici o discriminare. Astfel, situaţia deosebitã în care se aflã membrii organelor de conducere ale sindicatelor determinã instituirea unui tratament juridic diferenţiat, în acord cu interpretarea pe care Curtea Constituţionalã a dat-o principiului constituţional al egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice. De asemenea, aratã cã prevederile legale criticate sunt în acord cu dispoziţiile art. 1 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind protecţia reprezentanţilor lucrãtorilor din cadrul întreprinderilor şi facilitãţile de acordat acestora.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 10 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003, dispoziţii potrivit cãrora, "În timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de muncã pentru motive neimputabile lor, pe care legea le lasã la aprecierea celui care angajeazã, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale".
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestui text de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã textul de lege criticat a preluat, în esenţã, dispoziţiile <>art. 11 alin. (1) din fosta Lege a sindicatelor nr. 54/1991 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 7 august 1991 şi abrogatã prin <>art. 56 din Legea nr. 54/2003 , dispoziţii care reglementau, de asemenea, protecţia acordatã salariaţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor.
Prevederile <>art. 11 alin. (1) din Legea nr. 54/1991 au fost supuse în mai multe rânduri controlului de constituţionalitate, Curtea respingând, în mod constant, criticile formulate de autorii excepţiilor ca neîntemeiate. Astfel, prin <>Decizia nr. 104 din 31 octombrie 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 26 februarie 1996, şi <>Decizia nr. 174 din 26 septembrie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 30 octombrie 2000, Curtea a statuat cã "prin dispoziţiile legale criticate nu se instituie nici un privilegiu şi nici o discriminare. Reprezentanţii salariaţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor se aflã într-o situaţie diferitã în comparaţie cu celelalte categorii de salariaţi. Or, tratamentul juridic diferit al cetãţenilor care nu se aflã în situaţii identice este nu numai justificat, ci şi obiectiv necesar". Argumentând cele statuate, Curtea a arãtat cã "situaţia deosebitã în care se aflã salariaţii membri ai organelor de conducere ale sindicatelor este determinatã de atribuţiile lor în asigurarea îndeplinirii rolului sindicatelor, prevãzut în teza a doua a art. 9 din Constituţie, potrivit cãreia sindicatele «[...] contribuie la apãrarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor»". De asemenea, a reţinut cã dispoziţiile legale criticate reprezintã "o mãsurã de protecţie a liderilor sindicali, pentru ca aceştia sã poatã îndeplini în bune condiţii atribuţiile cu care au fost însãrcinaţi de salariaţii membri de sindicat care i-au ales. Mãsura de protecţie se justificã prin necesitatea de a se contracara eventualele mãsuri abuzive, cu caracter represiv sau de intimidare, din partea angajatorului. De altfel, este de reţinut şi faptul cã aceastã protecţie funcţioneazã doar în cazul modificãrii sau al desfacerii contractului de muncã din iniţiativa angajatorului şi pentru motive neimputabile liderilor sindicali salariaţi".
În sfârşit, prin aceleaşi decizii, Curtea a reţinut şi cã protecţia specialã a liderilor sindicali este impusã de prevederile art. 1 din Convenţia privind protecţia reprezentanţilor lucrãtorilor din cadrul întreprinderilor şi facilitãţile de acordat acestora, aprobatã de Conferinţa generalã a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la 23 iunie 1971, ratificatã de România prin <>Decretul nr. 83/1975 , publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 86 din 2 august 1975. Potrivit acestor prevederi internaţionale, "Reprezentanţii lucrãtorilor din întreprindere trebuie sã beneficieze de o protecţie eficace contra tuturor mãsurilor care ar putea sã le aducã prejudicii, inclusiv concedierea şi activitatea lor de reprezentanţi ai lucrãtorilor, afilierea lor sindicalã sau participarea lor la activitãţi sindicale, în mãsura în care acţioneazã conform legilor, convenţiilor colective sau altor angajamente convenţionale în vigoare".
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã justifice schimbarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia din deciziile anterioare îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , excepţie ridicatã de TMUCB - S.A. din Cernavodã - Platforma Nuclearoelectricã în Dosarul nr. 1.765/2004 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 31 martie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
