Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 194 din 13 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 60 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 472 din 2 iulie 2003
Costica Bulai - preşedinte
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 60 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de Consiliul Local al Comunei Ciolpani în Dosarul nr. 913/2002 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal este prezent Gheorghe Constantin personal, constatandu-se lipsa autorului exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Partea prezenta solicita respingerea exceptiei, întrucât considera ca dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ridicate, întrucât apreciazã ca prevederile <>art. 60 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 nu contravin art. 20 alin. (1) şi art. 128 din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 31 octombrie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 913/2002, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 60 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de Consiliul Local al Comunei Ciolpani într-o cauza de contencios administrativ.
În motivarea exceptiei se susţine ca prevederile <>art. 60 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 sunt contrare prevederilor art. 20 alin. (1) şi ale art. 128 din Constituţie. În acest sens, se arata ca textul de lege criticat "elimina orice cale de atac impotriva hotãrârii instanţei de fond, legiuitorul fãcând modificãri procedurale importante, care vin în contradictie cu prevederile Codului de procedura civilã, cu Legea contenciosului administrativ şi care aduc atingere drepturilor fundamentale înscrise în art. 20 şi art. 128 din Constituţie". Astfel, încãlcarea art. 128 din Constituţie consta în aceea ca art. 60 alin. (3) din lege "conţine o dispoziţie imperativa care declara hotãrârile primei instanţe ca fiind definitive şi irevocabile, fãcând exercitarea oricãror cai de atac imposibila", pe când menţiunea "în condiţiile legii", prevãzutã de textul constituţional invocat, "face referire la aspecte procedurale, nu la limitarea în vreun fel a dreptului de a exercita cai de atac". În legatura cu încãlcarea art. 20 alin. (1) din Constituţie se susţine ca "instituirea unui singur grad de jurisdicţie în materia contenciosului administrativ, la care cetãţenii pot face apel atunci când o autoritate de stat incalca unul dintre drepturile legal consacrate, reprezintã o grava încãlcare a pactelor şi convenţiilor privind drepturile omului la care România este parte", şi anume Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, fãrã sa arate însã în ce consta aceasta încãlcare.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ considera ca excepţia ridicatã este neîntemeiatã. În acest sens, arata ca nici art. 128 din Constituţie şi nici vreunul din actele internaţionale în materia drepturilor omului, invocate de autorul exceptiei, nu consacra expres dreptul la o cale de atac impotriva unei hotãrâri judecãtoreşti.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În esenta, arata ca textul de lege criticat, care priveşte posibilitatea pentru consilierul local de a ataca hotãrârea consiliului local în instanta, este în deplina concordanta cu prevederile actelor internaţionale şi ale Constituţiei României. Termenul "recurs" sau "cale de atac" cuprins în <>art. 60 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 se referã la atacarea actelor administrative în fata instanţelor judecãtoreşti, respectiv la principiul liberului acces la justiţie al persoanelor.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 60 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , prevederi care au urmãtorul cuprins: "(3) În cazul prevãzut la alin. (1) lit. c), d) şi i) hotãrârea consiliului local poate fi atacatã de consilier la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanta este obligatã sa se pronunţe în termen de 30 de zile. În acest caz procedura prealabilã nu se mai efectueazã, iar hotãrârea primei instanţe este definitiva şi irevocabilã."
În opinia autorului exceptiei de neconstituţionalitate aceste dispoziţii de lege contravin art. 20 alin. (1) şi art. 128 din Constituţie, precum şi prevederilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. Textele constituţionale invocate prevãd:
- Art. 20 alin. (1): "Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanta cu Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.";
- Art. 128: "Impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea retine urmãtoarele: <>art. 60 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 stabileşte ca atunci când mandatul de consilier înceteazã de drept în cazul prevãzut de acelaşi articol la alin. (1) lit. c) schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorialã; d) imposibilitatea exercitãrii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 59 alin. (1) şi i) lipsa nemotivatã de la 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului local, hotãrârea consiliului local de constatare a încetãrii mandatului poate fi atacatã la instanta de contencios administrativ, a carei hotãrâre este definitiva şi irevocabilã.
În esenta, autorul exceptiei considera ca textul conţine o dispoziţie imperativa care declara hotãrârile primei instanţe ca fiind definitive şi irevocabile, ceea ce face imposibila exercitarea oricãror cai de atac, în condiţiile legii, astfel cum prevede art. 128 din Constituţie, precum şi documentele internaţionale în materie.
Curtea constata ca aceste sustineri nu sunt întemeiate. În jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 45 din 23 martie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999, Curtea a statuat în mod constant ca, potrivit art. 128 din Constituţie, legiuitorul este acela care stabileşte atât cãile de atac, cat şi modalitatea folosirii acestora, iar "Aceasta înseamnã ca existenta unor proceduri speciale poate determina şi instituirea unor reglementãri corespunzãtoare, care sa atribuie caracter definitiv unor hotãrâri judecãtoreşti ori sa limiteze într-un fel sau altul exercitarea cãilor de atac".
Sub aspectul criticat, Curtea constata ca nici reglementãrile internaţionale în materie nu impun un anumit numãr al gradelor de jurisdicţie sau un anumit numãr al cãilor de atac, astfel ca şi invocarea încãlcãrii art. 20 alin. (1) din Constituţie, precum şi Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice este neîntemeiatã. De altfel, autorul exceptiei nu formuleazã nici un argument din care sa rezulte contrarietatea <>art. 60 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 cu prevederile constituţionale şi internaţionale menţionate, iar Curtea nu se poate substitui partii cu privire la invocarea unor motive de neconstituţionalitate, deoarece ar exercita astfel un control din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile <>art. 144 lit. c) din Constituţie şi cu cele cuprinse în Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Pentru motivele arãtate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 60 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de Consiliul Local al Comunei Ciolpani în Dosarul nr. 913/2002 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 13 mai 2003.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
