Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 192 din 31 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 527 din 21 iunie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Elena Kulinyak în Dosarul nr. 2.247/2004 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi familie.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei formuleazã oral cerere de recuzare a judecãtorului-raportor, considerând cã prin raportul întocmit şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea acestei cereri, arãtând cã în faţa Curţii Constituţionale nu sunt aplicabile dispoziţiile din Codul de procedurã civilã privind recuzarea judecãtorilor.
Curtea, în temeiul <>art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cãruia "Curtea Constituţionalã, legal sesizatã, procedeazã la examinarea constituţionalitãţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedurã civilã referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului şi nici cele privind recuzarea judecãtorilor", respinge cererea de recuzare.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constituţionalitate, cu o motivare similarã, prin raportare la aceleaşi articole din Legea fundamentalã, soluţia fiind aceea de respingere a excepţiei, care se impune a fi menţinutã întrucât nu au intervenit elemente noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 noiembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 2.247/2004, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Elena Kulinyak într-o cauzã având ca obiect recursul împotriva unei decizii a tribunalului prin care se anulase o hotãrâre a judecãtoriei şi se rejudecase fondul litigiului, ce are ca obiect o acţiune în anulare a unui contract de vânzare-cumpãrare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei aratã cã textul de lege criticat încalcã prevederile art. 16 din Constituţie privitor la egalitatea în drepturi, deoarece persoanele a cãror cauzã a fost supusã judecãrii în fond de cãtre prima instanţã au la dispoziţie douã cãi de atac împotriva hotãrârii pronunţate, apelul şi recursul, pe când persoanele a cãror cauzã a fost soluţionatã fãrã ca prima instanţã sã intre în cercetarea fondului şi instanţa de apel, gãsind apelul întemeiat, anuleazã hotãrârea apelatã, evocã fondul şi judecã procesul ca apel, dispun de o singurã cale de atac, şi anume aceea a recursului.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi familie apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã principiul constituţional al egalitãţii cetãţenilor în faţa legii nu este încãlcat în nici una dintre ipotezele cuprinse în art. 297 din Codul de procedurã civilã, deoarece Legea fundamentalã nu consacrã expres principiul triplului grad de jurisdicţie.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 din Codul de procedurã civilã este neîntemeiatã, întrucât textul de lege criticat constituie expresia aplicãrii art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, fãrã a aduce atingere art. 16 din Legea fundamentalã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv considerentele cuprinse în <>Decizia nr. 359 din 12 decembrie 2002 , <>Decizia nr. 116 din 11 aprilie 2002 şi <>Decizia nr. 237 din 12 septembrie 2002 .
Cu privire la principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, aratã cã, prin <>Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993 , prin <>Decizia nr. 74 din 13 iulie 1994 şi prin <>Decizia nr. 85 din 27 iulie 1994 , Curtea Constituţionalã a statuat cã: "nu este contrarã principiului constituţional al egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice «instituirea unor reguli speciale, atâta timp cât ele asigurã egalitatea juridicã a cetãţenilor în utilizarea lor». Principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate, aşa încât, dacã la situaţii egale trebuie sã corespundã un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul nu poate fi decât diferit."
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 din Codul de procedurã civilã este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã textul de lege criticat este o normã de procedurã, adoptatã în conformitate cu prevederile art. 126 şi 129 din Legea fundamentalã, care nu aduce atingere art. 16 din Constituţie, deoarece "incidenţa acestuia este impusã de existenţa unei situaţii de natura celei descrise în ipoteza normei şi nu de calitatea sau identitatea pãrţilor", aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 116 din 11 aprilie 2002 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 297 din Codul de procedurã civilã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 297: "În cazul în care prima instanţã a respins sau a anulat cererea de chemare în judecatã fãrã a intra în cercetarea fondului şi instanţa de apel, gãsind apelul întemeiat, a anulat hotãrârea apelatã, va evoca fondul şi va judeca procesul, pronunţând o hotãrâre definitivã.
Dacã prima instanţã s-a declarat competentã şi instanţa de apel stabileşte cã a fost necompetentã, anulând hotãrârea atacatã, va trimite cauza spre judecare instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţionalã competent, afarã de cazul când constatã propria sa competenţã. În acest caz, precum şi atunci când existã vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanţã a judecat în fond, instanţa de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmatã şi hotãrârea pronunţatã, va reţine procesul spre judecare."
Autorul excepţiei susţine cã textul de lege criticat încalcã prevederile art. 16 din Constituţie, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 16: "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetãţenia românã şi domiciliul în ţarã. Statul român garanteazã egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnitãţi.
(4) În condiţiile aderãrii României la Uniunea Europeanã, cetãţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autoritãţile administraţiei publice locale."
Examinând reglementarea legalã dedusã controlului, Curtea reţine urmãtoarele:
Egalitatea în faţa legii şi a autoritãţilor publice, consacratã cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi gãseşte aplicare doar atunci când pãrţile se gãsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justificã acelaşi tratament juridic şi deci instituirea aceluiaşi regim juridic.
Per a contrario, când acestea se aflã în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecãreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativã care nu contravine, ci, dimpotrivã, decurge logic din chiar principiul enunţat.
Aşa fiind, ceea ce se semnaleazã în susţinerea excepţiei, cu titlu de fine de neconstituţionalitate a reglementãrii criticate, şi anume cã, potrivit acesteia pãrţile au la dispoziţie douã sau numai o singurã cale de atac, în funcţie de modul în care a procedat prima instanţã la soluţionarea cauzei, cu sau fãrã examinarea fondului, chiar dacã instituie astfel douã regimuri juridice diferite, o face în considerarea existenţei a douã situaţii diferite, care, ca atare, nu puteau fi reglementate identic.
Totodatã, întrucât criteriul în funcţie de care îşi gãseşte aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv şi rezonabil, şi nu subiectiv şi arbitrar, fiind constituit de o anumitã situaţie prevãzutã de ipoteza normei şi nu de apartenenţa sau de o calitate a persoanei, privitor la care îşi gãseşte aplicare, aşadar intuitu personae, nu existã temei pentru calificarea reglementãrii deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrarã normei constituţionale de referinţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Elena Kulinyak în Dosarul nr. 2.247/2004 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 31 martie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
