Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 192 din 27 aprilie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 432 din 13 mai 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepţie ridicatã de Partidul Tinerilor din România în Dosarul nr. 3.115/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, prin preşedinte şi asistat de avocat Ionuţa Preotu, precum şi Partidul Tineretului Democrat, prin preşedinte Raj Alexandru Tunaru, Partidul Solidaritãţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bunã, prin preşedinte Ioan Antonescu, constatându-se lipsa pãrţilor Cristian Ardeleanu, Daniel Şerban şi Elena Toader, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea ei, arãtând, în esenţã, cã textul de lege criticat nu oferã suficiente garanţii pentru diferenţierea denumirii partidelor politice.
Reprezentantul Partidului Tineretului Democrat solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât partidul pe care îl reprezintã a fost înfiinţat şi înregistrat cu respectarea condiţiilor prevãzute de lege şi, în consecinţã, apreciazã cã textul de lege criticat nu contravine art. 8 din Constituţie, republicatã, referitor la pluralismul politic, şi nici libertãţii de asociere în partide politice, prevãzutã de art. 40 din aceasta.
Reprezentantul Partidului Solidaritãţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bunã solicitã admiterea excepţiei. Considerã cã prevederile <>art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 14/2003 confirmã discriminarea între partidele politice şi, în acest sens, depune Hotãrârea nr. 9 din 24 aprilie 2004 a Biroului Electoral Central, prin care este respinsã cererea de înregistrare a semnului electoral al acestui partid.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, întrucât apreciazã cã dispoziţiile criticate din <>Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 ianuarie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 3.115/2003, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepţie ridicatã de Partidul Tinerilor din România într-o cauzã având cererea de înregistrare a Partidului Tineretului Democrat în Registrul Partidelor Politice al Tribunalului Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile de lege criticate "conferã partidelor politice existente un <<drept de autor>> în ceea ce priveşte denumirea integralã, denumirea prescurtatã şi semnul permanent, ca elemente esenţiale ce asigurã identificarea şi individualizarea respectivului partid politic faţã de celelalte formaţiuni politice existente sau care urmeazã a se înfiinţa". Se aratã cã "la prima vedere" prevederile art. 5 alin. (1) teza a doua din legea criticatã pun în valoare principiile constituţionale al pluralismului politic (art. 8) şi al dreptului fundamental la asociere (art. 40), dar în practicã textul ce face obiectul excepţiei este interpretat şi aplicat de cãtre instanţele de judecatã astfel încât "principiile pe care legiuitorul a dorit sã le garanteze şi sã le protejeze sunt încãlcate cu bunã ştiinţã".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã apreciazã cã dispoziţiile <>art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 14/2003 sunt constituţionale.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã cã reglementarea cuprinsã în <>art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003 "este ea însãşi o garanţie a pluralismului în societatea româneascã", întrucât "o identitate de denumiri şi semne permanente ale diverselor partide politice ar submina chiar perceperea pluralismului de cãtre opinia publicã şi ar face ca acesta sã nu poatã fi, aşa cum o cere Constituţia, o garanţie a democraţiei constituţionale".
Preşedintele Senatului apreciazã cã "excepţia invocatã este nelegalã", întrucât textul de lege criticat nu încalcã prevederile art. 8 şi ale art. 40 alin. (1) din Constituţie, republicatã. De altfel, autorul excepţiei de neconstituţionalitate contestã modul de interpretare şi aplicare a legii de cãtre instanţele de judecatã, aspect asupra cãruia Curtea Constituţionalã nu este competentã sã se pronunţe.
Guvernul considerã cã prevederile <>art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003 "nu încalcã Legea fundamentalã, ci, dimpotrivã, creeazã cadrul legislativ pentru corecta aplicare a prevederilor acesteia", astfel cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile de lege ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate sunt conforme cu dispoziţiile art. 8 şi ale art. 40 alin. (1) din Constituţie, republicatã, referitoare la constituirea şi desfãşurarea activitãţii partidelor politice, în condiţiile legii, respectiv cele referitoare la dreptul cetãţenilor de a se asocia liber în partide politice.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , al cãror conţinut este urmãtorul: "[...] Denumirea integralã, denumirea prescurtatã şi semnul permanent trebuie sã se deosebeascã clar de cele ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisã utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometricã în care sunt încadrate."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 8 referitoare la "Pluralismul şi partidele politice" şi celor ale art. 40, privind "Dreptul de asociere". În esenţã, potrivit susţinerilor formulate, contrarietatea constã în aceea cã, "în practicã, textul ce face obiectul excepţiei este interpretat şi aplicat de cãtre instanţele de judecatã astfel încât <<principiile pe care legiuitorul a dorit sã le garanteze şi sã le protejeze sunt încãlcate cu bunã ştiinţã>>".
Examinând excepţia ridicatã şi motivele invocate în susţinerea ei, Curtea constatã cã, în realitate, acestea nu privesc constituţionalitatea textului criticat, ci se contestã modul lui de interpretare şi de aplicare de cãtre instanţele de judecatã. Or, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, aceasta "nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra înţelesului sãu contrar Constituţiei".
De altfel şi în cadrul şedinţei publice de dezbatere a excepţiei de neconstituţionalitate reprezentanţii pãrţilor prezente au înfãţişat doar aspecte ce ţin de situaţia de fapt şi nu au formulat argumente de drept din care sã rezulte în ce anume constã încãlcarea dispoziţiilor art. 8 şi 40 din Constituţie, republicatã. Aşa fiind, excepţia urmeazã sã fie respinsã ca neîntemeiatã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepţie ridicatã de Partidul Tinerilor din România în Dosarul nr. 3.115/2003 al Curţii de Apel Bucureşti Secţia a III-a civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 aprilie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
_______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
