Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 191 din 10 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1020 si art. 1021 din Codul civil
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 199 din 22 martie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Greenlake Development" S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 46.776/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 46.776/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Greenlake Development" - S.R.L. din Bucureşti într-o cauzã civilã având ca obiect rezoluţiune contract.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil contravin principiului constituţional al egalitãţii în drepturi, deoarece conferã reclamantului-creditor o poziţie privilegiatã, discriminatorie, faţã de pârâtul-debitor. În acest sens, aratã cã, în cazul rezoluţiunii, desfiinţarea contractului depinde exclusiv de voinţa pãrţii faţã de care cealaltã parte nu şi-a executat obligaţia, deoarece creditorul acestei obligaţii are un drept de opţiune, putând opta între executarea silitã şi desfiinţarea contractului. Acest drept de opţiune este însã atât în favoarea celui care şi-a executat obligaţia asumatã, cât şi în favoarea celui care, deşi nu şi-a executat obligaţia asumatã, se declarã gata sã o execute sau, aşa cum este în cazul de faţã, se presupune cã urmeazã sã şi-o execute la termenul scadent stabilit de pãrţi.
Totodatã, în opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât mãsurile dispuse de instanţã în condiţiile art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil pot limita în mod nepermis accesul la exercitarea libertãţii economice la care este autorizat, potrivit legii.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã, reglementarea criticatã fiind în concordanţã cu normele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil, care prevãd cã:
- Art. 1020: "Condiţia rezolutorie este subînţelesã totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din pãrţi nu îndeplineşte angajamentul sãu.";
- Art. 1021: "Într-acest caz, contractul nu este desfiinţat de drept. Partea în privinţa cãreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sã sileascã pe cealaltã a executa convenţia, când este posibil, sau sã-i cearã desfiinţarea, cu daune de interese. Desfiinţarea trebuie sã se cearã înaintea justiţiei, care, dupã circumstanţe, poate acorda un termen pãrţii acţionate."
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 45 referitoare la libertatea economicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã reglementarea criticatã a mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate.
Astfel, în jurisprudenţa sa în materie, exemplu fiind <>Decizia nr. 1.347 din 9 decembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 29 decembrie 2008, <>Decizia nr. 24 din 8 ianuarie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 27 ianuarie 2009, şi <>Decizia nr. 939 din 6 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 10 august 2010, Curtea a constatat cã textele de lege criticate reglementeazã douã forme de sancţionare a neexecutãrii obligaţiei de cãtre o parte contractualã, şi anume rezoluţiunea sau rezilierea contractului.
Curtea constatã cã nu pot fi primite criticile autorului excepţiei privind neconstituţionalitatea prevederilor art. 1020 şi <>art. 1021 din Codul civil, deoarece, aşa cum a statuat prin Decizia nr. 24/2009, "încheierea unui contract fiind guvernatã de principiul libertãţii contractuale, pãrţile pot sã determine, prin voinţa lor, clauzele contractuale şi efectele pe care acestea urmeazã sã le producã. Totodatã, prin reglementarea în cuprinsul art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil a rezoluţiunii contractelor sinalagmatice cu executare uno ictu sau rezilierii contractelor cu executare succesivã, pentru neexecutarea culpabilã a unor obligaţii contractuale, se recunoaşte pãrţii care şi-a executat sau este gata sã-şi execute obligaţiile posibilitatea de a alege între executarea silitã şi încetarea contractului prin rezoluţiune, respectiv reziliere, în cazul când cealaltã parte nu-şi executã obligaţiile sale contractuale, legiuitorul realizând astfel un echilibru între principiul forţei obligatorii a contractului şi principiul executãrii în naturã şi cu bunã-credinţã a obligaţiilor asumate.
Garanţia acestui echilibru este datã tocmai de competenţa instanţei judecãtoreşti, reglementatã prin teza ultimã a art. 1021 din Codul civil, de a aprecia asupra posibilitãţii pãrţii creditoare de a cere rezoluţiunea sau rezilierea, acordând un termen de graţie, în situaţiile în care apreciazã cã este posibilã executarea în naturã a obligaţiilor debitorului sau de a respinge acţiunea când debitorul şi-a executat obligaţiile în cursul procesului."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Greenlake Development" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 46.776/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
