Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE Nr. 19 din 27 februarie 1996  privind exceptia de neconstitutionalitate    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE Nr. 19 din 27 februarie 1996 privind exceptia de neconstitutionalitate

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 70 din 8 aprilie 1996
Ioan Muraru - preşedinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Ioan Deleanu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Victor Dan Zlatescu - judecãtor
Raul Petrescu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol pronunţarea asupra recursului declarat de Societatea Comercialã "Ambro" - S.A. Suceava impotriva <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 69 din 10 iulie 1995 .
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din 20 februarie 1996, în prezenta recurentului şi a reprezentatului Ministerului Public, lipsa fiind intimatii, care, deşi legal citaţi, nu s-au prezentat, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru 27 februarie 1996.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Decizia nr. 69 din 10 iulie 1995 s-a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 66 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 , invocatã de Societatea Comercialã "Ambro" - S.A. Suceava în Dosarul nr. 350/1995 al Curţii de Apel Suceava. În motivarea deciziei s-a arãtat ca prevederile textului amintit nu au caracter retroactiv, astfel ca ele nu incalca dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece negocierea privind drepturile bãneşti maxime cuvenite inventatorului potrivit legii anterioare nu înseamnã nicidecum o aplicare retroactivã a legii noi.
Invocand principiul tempus regit actum, paratul a omis ca legiuitorul a avut în vedere datorii neachitate, deci situaţii juridice în curs, fata de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilã. Aplicarea legii noi la situaţiile juridice în curs nu modifica şi nici nu stinge efectele produse sub imperiul legii anterioare.
Negocierea recompensei este prevãzutã de legea noua. Dacã recompensele nu ar fi actualizate prin negociere - s-a reţinut în decizia atacatã - ar insemna ca, în condiţiile inflaţiei, debitorul sa beneficieze de propria sa culpa. De asemenea, dacã negocierea n-ar fi aplicabilã şi recompenselor neplãtite, s-ar crea un regim discriminatoriu între inventatorii nerecompensati şi cei recompensati, ceea ce ar conduce la încãlcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsã ca vadit nefondata.
Impotriva <>Deciziei nr. 69/1995 parata, Societatea Comercialã "Ambro" - S.A. Suceava, a declarat recurs pentru urmãtoarele trei motive:
- cauza a fost judecata fãrã citarea pãrţilor şi a Ministerului Public, ceea ce incalca prevederile Codului de procedura civilã;
- acţiunea ar fi trebuit respinsã ca inadmisibila, ca urmare a faptului ca "ciclul administrativ s-a închis prin oferta de plata şi refuzul de primire", drepturile rezultate neputând fi soluţionate prin justiţie;
- trimiterea facuta de <>art. 66 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 la prevederile art. 61 din aceeaşi lege este neconstitutionala, întrucât se aplica retroactiv, fapt pentru care incalca prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie.

CURTEA,
având în vedere decizia atacatã, motivele de recurs invocate, raportul judecãtorului-raportor, prevederile <>art. 66 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
Primul motiv de recurs, referitor la soluţionarea exceptiei fãrã citarea pãrţilor, nu este întemeiat.
Potrivit art. 16 din Legea nr. 47/1992: "Procedura jurisdicţionalã prevãzutã de prezenta lege se completeazã cu regulile procedurii civile, în mãsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în fata Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotãrãşte exclusiv de Curte".
Din aceasta dispoziţie legalã se poate trage concluzia ca normele de desfãşurare a procesului civil, înscrise în Codul de procedura civilã, au în materie de contencios constituţional doar un caracter subsidiar, ele neputând fi aplicate atunci când:
- printr-un text de lege se prevede altfel;
- chiar dacã nu exista un text expres derogatoriu, ele nu sunt compatibile cu natura procedurii în fata Curţii Constituţionale, aceasta fiind cea care stabileşte compatibilitatea.
Cauza de fata a fost soluţionatã potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. care sunt derogatorii de la Codul de procedura civilã. Textul menţionat prevede ca "în cazul în care judecãtorul desemnat ca raportor considera ca excepţia este vadit nefondata sau incalca prevederile art. 23 alin. (3) îl va înştiinţa pe preşedinte pentru convocarea completului de judecata, care poate hotãrî, cu unanimitate de voturi, sa respingã excepţia fãrã citarea pãrţilor".
Rezulta ca soluţia respingerii exceptiei fãrã citarea pãrţilor, în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, este condiţionatã de unanimitatea opiniei membrilor completului de judecata în aprecierea exceptiei, unanimitate realizatã la judecata de fond.
Cat priveşte cel de-al doilea motiv de recurs, se constata ca nici acesta nu este întemeiat, deoarece nu evoca o problema de constitutionalitate de competenta Curţii Constituţionale.
Dacã soluţia pronunţatã de instanţele ordinare nu este legalã sau temeinica, partea are la dispoziţie cãile de atac prevãzute de Codul de procedura civilã, iar nu excepţia de neconstituţionalitate.
Referitor la al treilea motiv de recurs este de menţionat ca, în realitate, se reitereaza susţinerile fãcute în fata instanţei de fond, în sensul ca dispoziţiile <>art. 66 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 se aplica retroactiv, fapt care incalca prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie.
Nici acest motiv de recurs nu este fondat, întrucât, astfel cum s-a reţinut prin decizia atacatã, negocierea reglementatã de <>art. 66 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 porneşte de la drepturile bãneşti maxime cuvenite inventatorului, stabilite potrivit legii anterioare. Soluţia din noua lege nu are un caracter retroactiv. Inventatorul nerecompensat este titularul unei creanţe pe care noua reglementare nu face decât sa o recunoascã.
Dimpotriva, dacã noua lege nu ar fi recunoscut-o ca atare, ea ar fi avut un caracter retroactiv.
Pe de alta parte, posibilitatea negocierii acestei creanţe, pornindu-se de la drepturile cuvenite potrivit legislaţiei anterioare, nu are nici ea un caracter retroactiv.
Recurentul a invocat, astfel cum a fãcut şi în fata completului de judecata principiul tempus regit actum. Referitor la acest aspect, se constata ca, în mod întemeiat, în decizia atacatã s-a reţinut ca se omite faptul ca ipoteza avutã în vedere de legiuitor este cea a unei datorii neachitate, deci a unei situaţii juridice în curs, fata de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilã, tocmai în temeiul principiului invocat. Astfel cum în mod corect s-a apreciat în Decizia nr. 69/1995, aplicarea legii noi situaţiilor juridice în curs nu are caracter retroactiv, ci, dimpotriva, exclude prin definitie retroactivitatea, deoarece nu atinge efectele produse anterior, legea referindu-se numai la efectele acestei situaţii, posterioare intrãrii sale în vigoare. S-a reţinut ca posibilitatea negocierii recompensei neachitate se justifica atât prin faptul ca priveşte o obligaţie neexecutata de debitor, care, dacã nu ar fi reactualizata prin negociere, ar conduce ia aceea ca debitorul, în condiţiile inflaţiei, ar profita de propria sa culpa în detrimentul recurentilor, cat şi de faptul ca negocierea - care este unul dintre principiile de baza ale noii reglementãri -, dacã nu ar fi aplicabilã şi recompenselor plãtite anterior, s-ar crea o deosebire nejustificatã între inventatori, cu caracter discriminatoriu fata de cei nerecompensati, contrarã principiului egalitãţii cetãţenilor în fata legii, instituit de art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Pentru considerentele arãtate, recursul formulat impotriva <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 69 din 10 iulie 1995 urmeazã a fi respins.
Ca atare, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi art. 25 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge recursul declarat de Societatea Comercialã "Ambro" - S.A. Suceava impotriva <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 69 din 10 iulie 1995 .
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din 27 februarie 1996.


PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,
Florentina Geangu



---------------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016