Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 187 din 2 aprilie 2013  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50^1 alin. (1) sintagma Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 187 din 2 aprilie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50^1 alin. (1) sintagma "cu modificarile ulterioare" din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 27 mai 2013
    Augustin Zegrean - preşedinte
    Acsinte Gaspar - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Iulia Antoanella Motoc - judecător
    Ion Predescu - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50^1 pct. 1 sintagma "cu modificările ulterioare" din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Constantin-Aurel Furfurică în Dosarul nr. 8.315/302/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 53D/2013.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    Prin Încheierea din 10 decembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 8.315/302/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50^1 pct. 1 sintagma "cu modificările ulterioare" din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Constantin-Aurel Furfurică într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind restituirea preţului de piaţă al unui imobil, în temeiul art. 50^1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că sintagma "cu modificările ulterioare" cuprinsă în textul de lege criticat contravine principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, deoarece, în temeiul acestei sintagme, instanţele de judecată pot interpreta un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil cu destinaţia de locuinţă ca fiind sau nu valabil încheiat, în funcţie de evoluţia în timp a practicii judiciare privind acţiunile în retrocedare a imobilelor preluate, de către stat, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
    În acest sens se arată că iniţial, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a imobilului cu destinaţia de locuinţă, în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, imobilul respectiv era considerat că a fost preluat de stat cu un titlu valabil, respectiv în temeiul Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. Ulterior, ca urmare a modificării Normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 20/1996, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 11/1997 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995, în vederea stabilirii valabilităţii titlului statului de preluare a imobilelor respective, instanţele de judecată învestite cu acţiuni în retrocedare verificau existenţa identităţii între persoana menţionată ca proprietar în listele-anexă la Decretul nr. 92/1950 şi adevăratul proprietar al imobilului la data naţionalizării. În acest context, autorul excepţiei susţine că anularea titlului său de proprietate asupra imobilului cu destinaţia de locuinţă, respectiv a contractului de vânzare-cumpărare încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995, este efectul modificărilor doctrinei şi ale practicii judiciare în materia acţiunilor în retrocedare, ca urmare a modificărilor succesive ale legislaţiei aplicabile.
    De asemenea, autorul excepţiei susţine că textul de lege criticat contravine şi principiului constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor, deoarece instituie o discriminare între foştii chiriaşi ai imobilelor cu destinaţia de locuinţă, pe care aceştia le-au cumpărat în temeiul Legii nr. 112/1995, dar cărora le-a fost anulat titlul de proprietate ca urmare a admiterii definitive şi irevocabile a acţiunii în revendicare a imobilului, pe de o parte, şi chiriaşii locuinţelor construite din fonduri publice înainte de anul 1989, pe care aceştia din urmă le-au cumpărat în baza unui drept de preemţiune constituit în raport de calitatea iniţială de chiriaş, care păstrează bunul astfel dobândit, beneficiind şi de creşterea valorii de piaţă. De asemenea, în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat instituie o discriminare şi faţă de alţi cumpărători ai imobilelor cu destinaţia de locuinţă, în temeiul Legii nr. 112/1995, cărora fie nu le-au fost desfiinţate titlurile de proprietate, în cadrul soluţionării acţiunilor în revendicare a imobilelor în cauză, fie, în caz contrar, au beneficiat de despăgubiri, prin restituirea de către stat a preţului de piaţă al imobilelor.
    Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate, iar analiza respectării condiţiilor legale pentru valabila încheiere a unui contract de vânzare-cumpărare în temeiul Legii nr. 112/1995, în vederea restituirii preţului de piaţă al imobilelor către proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, este atributul instanţelor de judecată.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens considerentele şi soluţiile Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 1.351 din 10 decembrie 2008 şi nr. 1.183 din 17 septembrie 2009.
    Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că susţinerile autorului excepţiei nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa de judecată. Se apreciază că textul de lege criticat nu contravine principiilor constituţionale invocate, dat fiind faptul că se aplică, de la data intrării în vigoare, tuturor persoanelor care se încadrează în ipoteza normei legale. În ceea ce priveşte pretinsa discriminare instituită între diferitele categorii de chiriaşi, se arată că acestea se află în situaţii juridice diferite, astfel încât este echitabil ca foştii chiriaşi care au dobândit dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 112/1995 să beneficieze de plata unor despăgubiri ca urmare a desfiinţării pe cale judecătorească a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în mod valabil, la preţul de piaţă al imobilelor, care să permită cumpărarea unor noi locuinţe, având în vedere că, la data dobândirii lor, cumpărătorii au plătit preţul lor real. În ceea ce priveşte chiriaşii care au încheiat contracte de vânzare-cumpărare cu nerespectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, acestea sunt lovite de nulitate absolută şi, ca atare, şi despăgubirile obţinute sunt diferite faţă de prima categorie. Pe de altă parte, problemele de interpretare şi aplicare a legilor în materia retrocedărilor şi a normelor care trebuiau respectate la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare în temeiul Legii nr. 112/1995 sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, care trebuie să analizeze fiecare caz în parte, în funcţie de probele propuse, încuviinţate şi administrate.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. (1) alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 50^1 pct. 1 sintagma "cu modificările ulterioare" din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005. Curtea constată că prevederile art. 50^1 cuprind două alineate, numerotate (1) şi (2), astfel încât referirea la art. 50^1 pct. 1 trebuie înţeleasă ca fiind făcută, în realitate, la art. 50^1 alin. (1), potrivit căruia: "(1) Proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile au dreptul la restituirea preţului de piaţă al imobilelor, stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare."
    În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitoare la principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, precum şi în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:
    Prevederile art. 50^1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea constatând că acestea sunt constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 658 din 11 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 17 iunie 2010, Curtea s-a pronunţat asupra unor critici de neconstituţionalitate similare, respectiv asupra susţinerii potrivit căreia, prin efectul aplicării art. 50^1 din Legea nr. 10/2001, sancţiunea constând în lipsirea unei categorii de persoane de beneficiul restituirii valorii de piaţă a imobilelor cumpărate în temeiul Legii nr. 112/1995 se aplică retroactiv, fiind aplicată unor raporturi civile născute şi stinse înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, prin care a fost introdus art. 50^1 în Legea nr. 10/2001.
    Cu acel prilej, Curtea, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, a statuat că, în concordanţă cu principiul tempus regit actum, cauza de nulitate a unui act juridic civil este reglementată de legea în vigoare în momentul încheierii acestuia, în vreme ce efectele nulităţii sunt determinate de legea în vigoare în momentul anulării efective, astfel încât este posibil ca, în temeiul principiului aplicării imediate a legii noi, o lege să cârmuiască cauzele de nulitate şi altă lege efectele acestei sancţiuni civile. Prin urmare, restituirea preţului actualizat plătit de chiriaşii ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost încheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, iar nu a preţului de piaţă al imobilelor, stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare, ca în cazul contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, reprezintă exclusiv un efect al constatării nulităţii actelor civile, stipulat de legea nouă, care îşi limitează incidenţa exclusiv la situaţii juridice ce se menţin în timp, aşadar integrate domeniului său temporal legitim de aplicare, astfel încât nu este încălcat principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile.
    Curtea constată că aceste considerente de principiu statuate în decizia menţionată sunt incidente şi în prezenta cauză, faţă de împrejurarea că autorul excepţiei de neconstituţionalitate analizate în prezenta cauză îşi întemeiază critica de neconstituţionalitate, raportată la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, pornind de la faptul că titlul său de proprietate asupra unui imobil cu destinaţia de locuinţă, reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995, a fost anulat de către instanţa de judecată, în temeiul modificărilor succesive ale legislaţiei secundare aplicabile.
    Astfel, susţinerile autorului excepţiei privesc mai degrabă modalitatea de interpretare a legii de către instanţele de judecată, ca urmare a modificărilor succesive ale Normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 20/1996. Însă Legea nr. 112/1995 a rămas nemodificată, sub aspectul criticat de către autorul excepţiei, şi nu a constituit prin ea însăşi sursa evoluţiei practicii judiciare în sensul la care se referă acesta.
    De asemenea, Curtea constată că revine instanţei de judecată competenţa de a soluţiona dacă autorul excepţiei de neconstituţionalitate poate beneficia de aplicarea prevederilor art. 50^1 din Legea nr. 10/2001, verificarea respectării condiţiilor legale pentru valabila încheiere a unui act juridic fiind atributul exclusiv al instanţelor de judecată.
    În ceea ce priveşte raportarea criticii de neconstituţionalitate la dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că foştii chiriaşi ai imobilelor cu destinaţia de locuinţă cumpărate în temeiul Legii nr. 112/1995, şi cărora nu li s-a desfiinţat titlul de proprietate în cadrul soluţionării acţiunilor în revendicare a imobilelor în cauză, pe de o parte, şi chiriaşii locuinţelor construite din fonduri publice înainte de anul 1989, pe care aceştia din urmă le-au cumpărat în baza unui drept de preemţiune constituit în raport de calitatea iniţială de chiriaş, pe de altă parte, se află într-o situaţie juridică diferită în mod obiectiv, cel puţin sub aspectul reglementării legale care instituia posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilelor cu destinaţia de locuinţă pe care aceştia le ocupau în calitate de chiriaşi.
    Or, din acest punct de vedere, practica Curţii Constituţionale este constantă în a statua că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. În acest sens sunt deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011, prin care Curtea Constituţională a statuat că respectarea egalităţii în drepturi, precum şi a obligaţiei de nediscriminare, stabilite prin prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. Reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe determinate de condiţiile obiective în care ele au fost adoptate.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin-Aurel Furfurică în Dosarul nr. 8.315/302/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 50^1 alin. (1) sintagma "cu modificările ulterioare" din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sunt constituţionale în raport de criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 2 aprilie 2013.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                              Irina Loredana Gulie

                                    -------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016