Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 186 din 27 aprilie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 26 iulie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Mariana Anca Cezara Voicu în Dosarul nr. 2.260/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã, precum şi de Ana Criste în Dosarul nr. 7.412/2003 al Judecãtoriei Cluj-Napoca.
La apelul nominal sunt prezenţi Petru Criste şi Ana Criste, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.260/2003 şi nr. 7.412/2003 au acelaşi obiect, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Pãrţile prezente sunt de acord ca dosarele sã fie conexate.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere art. 164 din Codul de procedurã civilã, nu se opune conexãrii cauzelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 21D/2004 la Dosarul nr. 565D/2003, care este primul înregistrat.
Pãrţile prezente solicitã admiterea excepţiei pentru aceleaşi motive pe care le-au invocat în faţa instanţei judecãtoreşti.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 14 noiembrie 2003 şi 28 noiembrie 2003, pronunţate în dosarele nr. 2.260/2003 şi nr. 7.412/2003, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi, respectiv, Judecãtoria Cluj-Napoca au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Mariana Anca Cezara Voicu, Petru Criste şi Ana Criste.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin cã textul criticat încalcã dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi ale art. 53 din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 7 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În opinia autorilor excepţiei, "bunei-credinţe a subdobânditorului fãrã lege i s-a atribuit preferinţã faţã de buna-credinţã a proprietarului deposedat fãrã lege". Se susţine cã prin <>Decizia nr. 98/2003 au fost declarate neconstituţionale dispoziţiile alin. (3) al <>art. 46 din Legea nr. 10/2001 , avându-se în vedere încãlcarea principiului neretroactivitãţii legii. Astfel, se considerã cã, pentru identitate de raţiune, acest principiu ar trebui considerat ca fiind încãlcat cu privire la toate ipotezele de nulitate absolutã prevãzute de art. 46 al acestei legi.
Instanţele de judecatã apreciazã cã textul legal criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de autorii excepţiei.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã cã textul de lege criticat nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate de autorii excepţiei, arãtând cã principiul bunei-credinţe, consacrat pânã la apariţia <>Legii nr. 10/2001 doar de doctrinã şi jurisprudenţã, şi-a gãsit astfel aplicarea într-un domeniu particular, dar de interes social major, acela al regimului juridic al imobilelor preluate abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989.
Avocatul Poporului apreciazã cã textul legal criticat nu contravine prevederilor constituţionale, arãtând cã ocrotirea interesului dobânditorului de bunã-credinţã a fost determinatã de raţiuni care vizeazã asigurarea securitãţii circuitului civil şi stabilitatea raporturilor juridice civile. În acest sens face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost legal sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, text de lege care are urmãtorul conţinut:
- Art. 46 alin. (2): "Actele juridice de înstrãinare, inclusiv cele fãcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fãrã titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolutã, în afarã de cazul în care actul a fost încheiat cu bunã-credinţã."
Textele constituţionale invocate de autorii excepţiei ca fiind înfrânte sunt cele ale art. 15 alin. (2) şi ale art. 53 din Constituţie, republicatã, a cãror redactare este urmãtoarea:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.";
- Art. 53: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea securitãţii naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitãţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusã numai dacã este necesarã într-o societate democraticã. Mãsura trebuie sã fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, sã fie aplicatã în mod nediscriminatoriu şi fãrã a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertãţii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , s-a pronunţat prin numeroase decizii, ca de exemplu <>Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, <>Decizia nr. 71 din 18 februarie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 1 aprilie 2003, şi <>Decizia nr. 72 din 18 februarie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 21 martie 2003, statuând cã aceste dispoziţii sunt constituţionale.
Cu acele prilejuri, Curtea Constituţionalã a constatat cã ocrotirea interesului dobânditorului de bunã-credinţã a fost determinatã de raţiuni care vizeazã asigurarea securitãţii circuitului civil şi stabilitatea raporturilor civile. Ne aflãm în prezenţa unei erori comune a dobânditorilor cu privire la calitatea de proprietar a statului, eroare ce îndreptãţeşte o largã prezumţie de bunã-credinţã a acestora, întrucât aceastã eroare comunã a tuturor dobânditorilor s-a bazat pe autoritatea unui act legislativ. Astfel fiind, nu poate fi decât de bunã-credinţã cel ce se întemeiazã pe o dispoziţie a legii.
Soluţiile adoptate, precum şi considerentele pe care acestea se întemeiazã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, întrucât nu au apãrut împrejurãri noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţia republicatã, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada de 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Mariana Anca Cezara Voicu în Dosarul nr. 2.260/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi de Petru Criste şi Ana Criste în Dosarul nr. 7.412/2003 al Judecãtoriei Cluj-Napoca.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 aprilie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
