Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 185 din 2 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 665, 666 si 676 din Codul civil
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 293 din 31 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 665, 666 şi 676 din Codul civil, excepţie ridicatã de Marioara Ogîrcin în Dosarul nr. 9.558/C/2005 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilã.
La apelul nominal este prezent autorul excepţiei, prin avocat Teofil Haica, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul autorului excepţiei susţine cã neconstituţionalitatea textelor de lege criticate este strâns legatã de Legea fiscalã din anul 1921, a cãrei neconstituţionalitate, de asemenea, o invocã în faţa instanţei constituţionale. În acest sens, aratã cã limitarea reprezentãrii succesorale numai la ordinul descendenţilor contravine dispoziţiilor art. 46 din Constituţie, deoarece aceastã instituţie juridicã este un beneficiu al legii care are drept scop tocmai înlãturarea consecinţelor injuste ale principiului proximitãţii gradelor de rudenie şi ale principiului egalitãţii în grad de rudenie. Se ajunge astfel la situaţia cã, datoritã principiului proximitãţii gradului de rudenie în cadrul clasei a patra de moştenitori, un colateral ordinar de gradul trei, unchi pe linie paternã, sã excludã de la moştenire gradul patru de rudenie, verişoara primarã pe linie maternã. Dacã reprezentarea ar fi fost admisã şi pe tulpini în cadrul clasei a patra de moştenitori, s-ar fi putut ajunge la o situaţie echitabilã ca cei doi unchi, cel pe linie paternã şi cel pe linie maternã, sã moşteneascã în mod egal defuncta rãmasã fãrã erezi. În consecinţã, solicitã admiterea excepţiei, avându-se în vedere interesele moştenitorilor de gradul patru din clasa a patra de moştenitori, precum şi interesele statului de a ocroti transmiterea succesoralã. Depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilã, deoarece criticile de neconstituţionalitate vizeazã necorelãri între dispoziţii legale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 9.558/C/2005, Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 665, 666 şi 676 din Codul civil, excepţie ridicatã de Marioara Ogîrcin într-un proces de partaj succesoral.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 şi 46 din Constituţie, deoarece dreptul sãu la moştenire este îngrãdit prin limitarea reprezentãrii succesorale şi prin principiul proximitãţii gradelor de rudenie. Este invocatã, de asemenea, şi încãlcarea art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În speţã, autorul excepţiei face parte din clasa colateralilor ordinari.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilã apreciazã cã textele legale criticate sunt constituţionale, întrucât legiuitorul a avut în vedere ca în cadrul moştenirii legale sã fie chemate la succesiune persoanele care sunt în legãturã de familie cu defunctul, rudenia fiind, potrivit legii, legãtura bazatã pe descendenţa unei persoane sau pe faptul cã mai multe persoane au un ascendent comun.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile legale criticate sunt în concordanţã cu dispoziţiile constituţionale privind dreptul la moştenire şi cu cele privind liberul acces la justiţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã autorul excepţiei, cu ocazia dezbaterilor în şedinţã publicã, a ridicat în faţa sa şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea fiscalã din 28 iulie 1921.
Cu privire la aceastã excepţie, Curtea Constituţionalã nu se poate pronunţa, deoarece aceasta a fost ridicatã direct în faţa Curţii, iar nu a instanţei judecãtoreşti care a fost învestitã cu soluţionarea cauzei.
Potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie, Curtea Constituţionalã "hotãrãşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial". Rezultã, pe cale de interpretare, cã instanţa de contencios constituţional nu hotãrãşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate direct în faţa sa. Soluţia contrarã nu poate fi primitã şi pentru aceea cã astfel s-ar încãlca prevederile <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , conform cãrora pãrţile trebuie sã îşi exprime punctele de vedere în legãturã cu excepţia de neconstituţionalitate, depunând dovezile şi probele pe care le considerã necesare şi exercitându-şi astfel drepturile lor procesuale. Mai mult, însãşi instanţa de judecatã este obligatã sã îşi exprime opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã şi sã sesizeze, prin încheiere motivatã, Curtea Constituţionalã. De asemenea, Curtea Constituţionalã hotãrãşte asupra excepţiei de neconstituţionalitate nu numai pe baza sesizãrii prin încheierea instanţei de judecatã, dar şi în limitele acestei sesizãri. Orice demers al Curţii Constituţionale, dincolo de limitele sesizãrii, ar avea drept consecinţã ignorarea prevederilor constituţionale şi ale legii sale organice privind imposibilitatea sesizãrii ei din oficiu.
În consecinţã, Curtea va exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 665, 666 şi 676 din Codul civil, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 665: "Reprezentarea se întinde nemãrginit în linie directã descendentã.
Ea este admisã în toate cazurile, concure copiii defunctului cu descendenţii unui copil mort mai dinainte, întâmple-se ca toţi copiii defunctului fiind morţi înaintea lui, descendenţii zişilor copii sã se gãseascã între ei în grade egale sau neegale.";
- Art. 666: "În linie colateralã, reprezentarea este admisã în privinţa copiilor şi descendenţilor fraţilor sau surorilor defunctului, vie ei la succesiunea sa în concurs cu unchi sau mãtuşe, întâmple-se ca toţi fraţii şi surorile defunctului, fiind morţi mai dinainte, succesiunea sã se gãseascã trecutã la descendenţii lor, în grade egale sau neegale.";
- Art. 676: "Rudele succed pânã la al doisprezecelea grad inclusiv."
Textele constituţionale considerate a fi încãlcate sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 46 privind dreptul la moştenire. Este invocatã, de asemenea, încãlcarea art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
În speţã, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul cã, în calitatea sa de rudã (vãr primar cu defunctul), fãcând parte din clasa colateralilor ordinari, nu beneficiazã de prevederile art. 665 din Codul civil privind reprezentarea succesoralã, fiindu-i îngrãdit acest drept prin prevederile art. 666 şi 672 din Codul civil, precum şi de principiul proximitãţii gradelor de rudenie.
Analizând criticile de neconstituţionalitate şi argumentele aduse în susţinerea acestora, Curtea constatã cã acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmeazã.
Potrivit art. 665, 666 şi 672 din Codul civil, reprezentarea succesoralã este admisã în linie dreaptã descendentã, precum şi în favoarea copiilor şi descendenţilor fraţilor şi surorilor ce fac parte din ordinul colateralilor privilegiaţi. Din analiza textelor de lege criticate rezultã cã beneficiul reprezentãrii este refuzat ascendenţilor, fie ei chiar privilegiaţi, precum şi colateralilor ordinari. Având în vedere cã legãturile de rudenie pot fi foarte îndepãrtate, astfel încât chemarea la moştenire a rudelor nu ar mai fi bazatã pe sentimente reale de afecţiune faţã de defunct, legiuitorul a limitat în linie colateralã vocaţia succesoralã legalã la gradul al patrulea inclusiv, cu respectarea principiului proximitãţii gradelor de rudenie. În consecinţã, Curtea constatã cã textele de lege criticate nu conţin reglementãri de naturã a contraveni principiului constituţional al garantãrii dreptului la moştenire, întrucât reprezentarea succesoralã este o instituţie ce derogã de la principiile devoluţiunii legale a moştenirii.
Referitor la critica privind încãlcarea liberului acces la justiţie, precum şi a prevederilor cuprinse în Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, şi anume a celor care privesc procesul echitabil şi dreptul persoanei de a se plânge unei instanţe, Curtea reţine cã textele de lege criticate de autorul excepţiei nu opresc, în realitate, pãrţile interesate de a apela la instanţele judecãtoreşti şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale ce condiţioneazã într-o societate democraticã, procesul echitabil.
Pe de altã parte, în ceea ce priveşte nemulţumirea autorului excepţiei cã, datoritã gradului de rudenie cu defunctul, nu îi sunt aplicabile prevederile art. 666 din Codul civil, Curtea constatã cã stabilirea vocaţiei succesorale a rudelor defunctului, ţinând seama de clasa de moştenitori şi de gradul de rudenie, reprezintã un aspect ce excedeazã competenţei sale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 665, 666 şi 676 din Codul civil, excepţie ridicatã de Marioara Ogîrcin în Dosarul nr. 9.558/C/2005 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 martie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
