Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 182 din 20 iunie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 9 octombrie 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Cristina Nicoara - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penalã, excepţie ridicatã de Rodica Fesiuc în dosarele nr. 13/2002 şi nr. 29/2002 ale Curţii Supreme de Justiţie - Completul de 9 judecãtori.
La apelul nominal lipseşte autoarea exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 117C/2002 la Dosarul nr. 87C/2002, având în vedere ca autoarea şi obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate sunt identice.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã ca fiind întrunite condiţiile conexarii. În consecinta, în temeiul art. 164 din Codul de procedura civilã şi al <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea dispune conexarea dosarelor anterior menţionate, pentru o mai buna administrare a justiţiei.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate, arãtând ca prin excepţia de neconstituţionalitate se pun în discuţie aspecte ce vizeazã interpretarea şi aplicarea legii, iar nu chestiuni de constitutionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 februarie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 13/2002, respectiv prin Încheierea din 11 martie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 29/2002, Curtea Suprema de Justiţie - Completul de 9 judecãtori a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penalã, excepţie ridicatã de Rodica Fesiuc în recursurile declarate impotriva încheierilor din 31 ianuarie 2002 şi din 27 februarie 2002 pronunţate de Curtea Suprema de Justiţie - Secţia penalã în Dosarul nr. 5.276/2001.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine ca dispoziţiile legale menţionate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetãţenilor, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 125 referitoare la instanţele judecãtoreşti. Se afirma ca dispoziţiile criticate ingradesc accesul liber la justiţie şi creeazã o discriminare negativa fata de judecãtori, care, pe lângã faptul ca sunt lipsiţi de dreptul la o cale de atac, sunt împiedicaţi sa exercite recursul impotriva unor încheieri prin care s-a respins o excepţie, care, dacã ar fi fost admisã, "ar fi fãcut inutila continuarea unui proces penal în care au fost incalcate dispoziţii legale".
Instanta de judecata, exprimandu-şi opinia, arata ca aceasta este neîntemeiatã, dispoziţiile art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penalã fiind în deplina concordanta cu Constituţia.
În aplicarea dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale au fost comunicate preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate în cauza.
Preşedintele Camerei Deputaţilor arata ca un proces echitabil nu implica în mod necesar existenta mai multor grade de jurisdicţie sau a mai multor cai de atac impotriva hotãrârilor judecãtoreşti şi nici, pe cale de consecinta, posibilitatea exercitãrii acestor cai de atac de cãtre toate pãrţile din proces. Se apreciazã ca dispoziţiile art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penalã nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autoarea exceptiei.
Guvernul arata ca "încheierile sunt hotãrâri intermediare celor care rezolva fondul cauzei sau adiacente problemelor legate de esenta cauzei, motiv pentru care acestea sunt supuse regulii ca nu pot fi atacate decât dacã legea permite expres acest lucru. Similar apelului, şi în recurs se prevede posibilitatea atacarii încheierilor numai o data cu sentinta sau decizia recuratã, deoarece încheierile se pronunţa fie în cadrul unei judecati în prima instanta, fie în cadrul unui apel şi, prin urmare, premerg fie o sentinta, fie o decizie". Prevederile art. 385^1 alin. 2 nu sunt de natura a incalca dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetãţenilor, întrucât prevederile acestui articol sunt aplicabile tuturor, fãrã a exista o diferentiere de tratament în aplicarea lor, şi nu contravin nici art. 125 din Constituţie, deoarece, prin însãşi situarea lor în cadrul Codului de procedura penalã, respecta cerinta prevãzutã de Constituţie, în sensul cãreia: "Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite prin lege." Textul criticat nu aduce atingere nici principiului accesului liber la justiţie, întrucât prevede posibilitatea atacarii cu recurs a încheierilor, o data cu sentinta sau decizia recuratã.
Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penalã, care are urmãtorul cuprins: "Încheierile pot fi atacate cu recurs numai o data cu sentinta sau decizia recuratã, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs."
Textele constituţionale invocate de autorul exceptiei ca fiind incalcate au urmãtoarea redactare:
- Art. 16 alin. (1): "(1) Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.";
- Art. 125: "(1) Justiţia se realizeazã prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege.
(2) Este interzisã înfiinţarea de instanţe extraordinare.
(3) Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penalã, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiatã.
Curtea retine ca, potrivit art. 125 şi 128 din Constituţie, legiuitorul este unica autoritate competenta sa reglementeze cãile de atac impotriva hotãrârilor judecãtoreşti în cadrul procedurii de judecata, precum şi modul de exercitare a acestora. În virtutea acestei competente legiuitorul stabileşte hotãrârile judecãtoreşti impotriva cãrora pot fi exercitate cãile de atac şi condiţiile în care pot fi folosite aceste cai.
În ceea ce priveşte încheierile, ca specie de hotãrâri judecãtoreşti luate în cursul procesului, dar care nu soluţioneazã fondul cauzei, acestea nu pot fi atacate, de regula, decât o data cu hotãrârile judecãtoreşti care soluţioneazã fondul cauzei şi care sunt, potrivit dreptului nostru procesual, sentinţele şi deciziile. Numai în mod excepţional unele încheieri pot fi atacate separat cu recurs, în funcţie de gravitatea problemelor pe care le soluţioneazã, cum ar fi, de exemplu, în procesul penal, încheierile date în prima instanta, prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea sau încetarea unei mãsuri preventive, conform art. 141 din Codul de procedura penalã. Cu excepţia cazurilor expres prevãzute de lege, regula exercitãrii cãilor de atac impotriva încheierilor numai o data cu sentinta sau decizia recuratã se impune pentru asigurarea desfãşurãrii procesului cu celeritate, într-un termen rezonabil, exigenta recunoscuta cu valoare de principiu atât în sistemul nostru procesual, cat şi în Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care consacra în art. 6 pct. 1 dreptul oricãrei persoane "la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale". Sub acest aspect, prin posibilitatea exercitãrii cãilor de atac impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, prin care se soluţioneazã fondul cauzei, este asigurat accesul liber la justiţie.
În ceea ce priveşte susţinerea autoarei exceptiei, potrivit cãreia dispoziţiile art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penalã ar contraveni principiului egalitãţii în drepturi consacrat de art. 16 din Constituţie, Curtea constata ca textul criticat nu prevede nici o discriminare, acesta aplicându-se tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie.
De altfel, asupra exceptiei de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penalã Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 122 din 11 aprilie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 20 iunie 2002, respingând excepţia ca fiind neîntemeiatã. Soluţia adoptatã, ca şi considerentele pe care aceasta se întemeiazã, îşi menţine valabilitatea şi în cauza de fata, întrucât nu au apãrut împrejurãri noi care sa determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceasta materie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penalã, excepţie ridicatã de Rodica Fesiuc în dosarele nr. 13/2002 şi nr. 29/2002 ale Curţii Supreme de Justiţie - Completul de 9 judecãtori.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 20 iunie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
