Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 179 din 29 martie 2005 din 29 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. 2 din Codul penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 23 mai 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicatã de Vergil Catanã în Dosarul nr. 5.038/2004 al Judecãtoriei Cãlãraşi.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã textul de lege criticat nu încalcã prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 noiembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 5.038/2004, Judecãtoria Cãlãraţi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. 2 din Codul penal, ridicatã de Vergil Catanã în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã textul de lege criticat îngrãdeşte dreptul la un proces echitabil, întrucât nu permite tragerea la rãspundere pentru o infracţiune mai gravã, încadrarea faptei şi sancţiunea aplicatã fiind determinate de numãrul de zile de îngrijiri medicale pe care textul le prevede, care nu sunt întotdeauna suficiente pentru o vindecare completã. Se mai aratã cã se aduce atingere, prin aceleaşi dispoziţii legale, şi dreptului la apãrare, întrucât acestea conţin "expresia abstractã «îngrijiri medicale», fãrã a face vreo referire la îngrijirile medicale pentru o vindecare completã".
Judecãtoria Cãlãraţi considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se aratã cã "partea a invocat aceastã excepţie de neconstituţionalitate [...] motivat de faptul cã este nemulţumitã de zilele de îngrijiri medicale ce i-au fost acordate, dar aceastã încadrare juridicã a faptelor este în funcţie de zilele de îngrijiri medicale stabilite pe baza rapoartelor de expertizã medico-legalã, care nu pot conduce la concluzia neconstituţionalitãţii art. 180 alin. 2 din Codul penal".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât norma penalã criticatã nu încalcã principiile recunoscute şi garantate de Constituţie şi, de asemenea, nu prevede privilegii sau îngrãdiri ale exercitãrii drepturilor procesuale pentru partea vãtãmatã din procesul penal.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, astfel cum au fost valorificate de art. 21 alin. (3) din Constituţie, întrucât acestea "nu opresc pãrţile interesate de a se adresa instanţelor judecãtoreşti, de a fi apãrate şi de a se prevala de toate garanţiile care condiţioneazã, într-o societate democraticã, desfãşurarea unui proces echitabil".
În concluzie, Avocatul Poporului considerã cã excepţia este neîntemeiatã.
Preţedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 180 alin. 2 din Codul penal, având urmãtorul cuprins: "Lovirea sau actele de violenţã care au pricinuit o vãtãmare ce necesitã pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendã."
Autorul excepţiei considerã cã aceste dispoziţii legale încalcã dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituţie, respectiv de art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi dreptul la apãrare, prevãzut de art. 24 din Constituţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã susţinerile autorului excepţiei nu reprezintã critici de neconstituţionalitate. În realitate, acesta este nemulţumit de faptul cã numãrul de zile de îngrijiri medicale care i-au fost acordate nu ar permite o eventualã sancţionare mai asprã a inculpaţilor, printr-o altã încadrare juridicã a faptei acestora. De asemenea, autorul excepţiei criticã modul de redactare a textului art. 180 alin. 2 din Codul penal, întrucât expresia "îngrijiri medicale" este prea abstractã. În opinia sa, legiuitorul trebuie sã se refere la îngrijirile medicale necesare vindecãrii complete a persoanei lovite.
Curtea reţine cã nu intrã în competenţa sa sã se pronunţe asupra aprecierilor formulate cu privire la conţinutul şi oportunitatea reglementãrilor legale. Sub acest aspect, numai Parlamentul poate hotãrî, în limitele prevãzute de Constituţie. Aceasta reiese şi din dispoziţiile <>art. 2 alin (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora Curtea Constituţionalã "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
De altfel, art. 180 alin. 2 din Codul penal, care incrimineazã una dintre modalitãţile infracţiunii de lovire sau alte violenţe, nu conţine nici o dispoziţie de naturã a aduce atingere dreptului la un proces echitabil sau dreptului la apãrare, neîngrãdind în nici un fel posibilitatea pãrţilor de a-şi angaja apãrãtor şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale prevãzute de lege, instanţa urmând a aprecia, în funcţie de probele administrate în cauzã, dacã faptele sãvârşite se încadreazã în dispoziţiile art. 180 alin. 2 din Codul penal sau constituie o infracţiune cu un grad mai ridicat de pericol social, sancţionatã în consecinţã.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicatã de Vergil Catanã în Dosarul nr. 5.038/2004 al Judecãtoriei Cãlãraşi.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 martie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
