Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 179 din 17 decembrie 1998 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 42/1993 privind accizele la produsele din import si din tara, precum si impozitul la titeiul din productia interna si gazele naturale
Lucian Mihai - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Ioan Muraru - judecãtor Nicolae Popa - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Romul Petru Vonica - judecãtor Ioan Griga - procuror Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol, soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 alin. 2 din Legea nr. 42/1993 privind accizele la produsele din import şi din ţara, precum şi impozitul la titeiul din producţia interna şi gazele naturale, excepţie ridicatã din oficiu în Dosarul nr. 1.176/1997 al Curţii de Apel Iaşi. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 15 decembrie 1998, în lipsa inculpaţilor Maricuta Ionel şi Kupan Eugen Francisc, a partii civile Direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat a judeţului Iaşi şi a partii civilmente responsabile, Societatea Comercialã "Anim" - S.R.L. Miroslavesti, pentru care procedura de citare este legal îndeplinitã, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 17 decembrie 1998.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Curtea de Apel Iaşi, prin Încheierea din 6 octombrie 1998, a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 alin. 2 din Legea nr. 42/1993 , ridicatã din oficiu într-o cauza penalã având ca obiect judecarea recursurilor declarate de inculpati. În motivarea exceptiei se susţine ca dispoziţiile atacate, potrivit cãrora, deosebit de sancţiunea penalã, plãtitorul are obligaţia sa achite accizele, majorãrile de întârziere, precum şi o suma egala cu valoarea obligaţiilor fiscale datorate, contravin art. 41 alin. (8) din Constituţie, potrivit cãruia pot fi confiscate, în condiţiile legii, numai bunurile destinate, folosite sau realizate din infracţiuni. Or, suma ce constituie dublul obligãrii fiscale a fost dobandita de inculpat în afarã activitãţii infractionale. Dispoziţiile art. 41 alin. (7) din Constituţie instituie prezumţia caracterului licit al bunurilor dobândite, iar averea dobandita legal nu poate fi confiscatã. Prevederile <>Legii nr. 42/1993 au fost abrogate în întregime prin art. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997. Aceasta abrogare însã nu produce efecte în speta, deoarece dispoziţiile <>art. 18 alin. 2 din Legea nr. 42/1993 sunt reglementãri de drept civil, chiar dacã au fost cuprinse într-o lege penalã. Deoarece activitatea infractionala s-a desfãşurat în perioada în care dispoziţiile atacate erau în vigoare, acestea sunt aplicabile în cauza, iar soluţionarea corecta a litigiilor depinde de interpretarea lor. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, s-au solicitat punctele de vedere ale preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului. Preşedintele Camerei Deputaţilor a comunicat punctul sau de vedere, în sensul ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, atâta timp cat nu se face dovada inexistentei infracţiunii, deoarece obligaţia de plata a unei sume egale cu valoarea obligaţiilor datorate, rezultat al sãvârşirii unei fapte prevãzute la <>art. 18 alin. 1 din Legea nr. 42/1993 , nu este consecinta dobândirii licite sau ilicite a averii, ci urmarea sãvârşirii unor fapte ce constituie infracţiuni. În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 alin. 2 din Legea nr. 42/1993 este inadmisibila, deoarece, la data invocarii ei, <>Legea nr. 42/1993 era abrogatã în întregime prin art. 38 alin. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor taxe indirecte, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 29 decembrie 1997, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 1998. Noua reglementare nu a preluat în textul sau dispoziţii similare celor prevãzute la <>art. 18 alin. 2 din Legea nr. 42/1993 , a cãror neconstituţionalitate s-a invocat. Potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea Constituţionalã poate decide asupra excepţiilor ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei. <>Legea nr. 42/1993 fiind abrogatã în întregime, excepţia invocatã era inadmisibila încã de la data la care a fost formulatã. Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate invocatã. Potrivit dispoziţiilor <>art. 18 alin. 2 din Legea nr. 42/1993 privind accizele la produsele din import şi din ţara, precum şi impozitul la titeiul din producţia interna şi gazele naturale, deosebit de sancţiunea penalã, plãtitorii au obligaţia sa plãteascã accizele sau impozitul la titeiul din producţia interna şi gazele naturale, dupã caz, stabilite, inclusiv majorãrile de întârziere, precum şi o suma egala cu valoarea obligaţiilor fiscale datorate. Aceste prevederi legale, ca de altfel intreaga lege, au fost abrogate prin dispoziţiile art. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor taxe indirecte, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 29 decembrie 1997, aprobatã prin Legea nr. 196/1998, iar în conţinutul noului act normativ nu s-a mai menţinut soluţia legislativã reglementatã de textul atacat. Deoarece exercitarea controlului de constitutionalitate asupra unor texte de lege abrogate contravine prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, excepţia de neconstituţionalitate invocatã este inadmisibila. În ceea ce priveşte modalitatea de interpretare a textului atacat, în sensul aplicãrii lui în timp, chiar dacã problema este legatã şi de respectarea unei prevederi constituţionale, Curtea constata ca aceasta este de competenta exclusiva a instanţelor judecãtoreşti, iar controlul acestei interpretãri se realizeazã prin exercitarea cãilor legale de atac. În acest sens este şi jurisprudenta Curţii Constituţionale, astfel cum rezulta din Decizia nr. 120 din 16 noiembrie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 27 decembrie 1994.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge ca inadmisibila excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 alin. 2 din Legea nr. 42/1993 privind accizele la produsele din import şi din ţara, precum şi impozitul la titeiul din producţia interna şi gazele naturale, excepţie ridicatã din oficiu în Dosarul nr. 1.176/1997 al Curţii de Apel Iaşi. Definitiva. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 17 decembrie 1998.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
