Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 178 din 29 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 525 din 21 iunie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Rompetrol" - S.A. Bucureşti, Societatea Comercialã "Rompetrol Well Services" - S.A. Ploieşti şi Societatea Comercialã "Rompetrol Downstream" - S.A. Bucureşti în Dosarul nr. 288/COM/2004 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercialã.
La apelul nominal se prezintã autorii excepţiei, prin avocat, precum şi partea Faber Invest Trade Inc. România, prin avocat, lipsã fiind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul autorilor excepţiei aratã cã textul legal este neconstituţional, întrucât dã dreptul unor acţionari sã conteste o hotãrâre a adunãrii generale a acţionarilor în condiţiile în care, cu privire la o altã hotãrâre a adunãrii generale a acţionarilor, care se aflã într-o strânsã legãturã cu cea atacatã, fie au votat pentru adoptarea ei, fie, nefiind prezenţi sau votând împotrivã, nu au atacat în instanţã aceastã din urmã hotãrâre. În consecinţã, se apreciazã cã textul de lege criticat încalcã prevederile constituţionale ale art. 135 alin. (1) şi (2).
Partea prezentã solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã art. 132 alin. (2) din legea criticatã nu încalcã prevederile art. 135 alin. (1) şi (2) din Constituţie, ci sunt o expresie a liberului acces la justiţie şi a principiului egalitãţii, în acest fel asigurându-se un echilibru între acţionari.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât apreciazã cã textul legal criticat este în sensul aplicãrii dispoziţiilor art. 21 din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 iulie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 288/COM/2004, Tribunalul Constanţa - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Rompetrol" - S.A. Bucureşti, Societatea Comercialã "Rompetrol Well Services" - S.A. Ploieşti şi Societatea Comercialã "Rompetrol Downstream" - S.A. Bucureşti într-o cauzã având ca obiect soluţionarea acţiunii în anulare a unei hotãrâri a adunãrii generale a acţionarilor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile <>art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 contravin prevederilor constituţionale ale art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a). În acest sens, se considerã cã dispoziţiile criticate sunt "de naturã a crea în mod nejustificat instabilitate în cadrul activitãţii unei societãţi comerciale, fapt care încalcã principiul potrivit cãruia statul trebuie sã asigure crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie". Totodatã se mai apreciazã cã orice concurent de pe piaţã în cazul în care "cumpãrã o singurã acţiune poate promova, sub «protecţia» redactãrii neglijente a art. 131 alin. (2), acţiuni prin care sã destabilizeze activitatea competitorului sãu de pe piaţã, aducându-se atingere şi principiului concurenţei loiale". Totodatã se considerã cã "dispoziţiile art. 131 alin. (2) sunt neconstituţionale în mãsura în care se interpreteazã în sensul cã dau dreptul acţionarilor de a ataca o hotãrâre a adunãrii generale chiar în condiţiile în care, în legãturã cu o altã hotãrâre a adunãrii generale, anterioarã sau ulterioarã, care se aflã într-o legãturã necesarã cu hotãrârea atacatã, determinatã de unitatea operaţiunii pe care o adoptã, au votat pentru adoptarea hotãrârii aflate în legãturã necesarã sau, nefiind prezenţi sau votând împotrivã, nu au atacat aceastã din urmã hotãrâre în instanţã în termenul prevãzut de lege".
Tribunalul Constanţa - Secţia comercialã, formulându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, considerã cã aceasta este neîntemeiatã. Instanţa apreciazã cã prevederile criticate "consacrã o mãsurã de protecţie a acţionarilor minoritari, care au posibilitatea de a contesta o hotãrâre nelegalã a adunãrii generale; acţiunea în anulare are, de principiu, caracterul unei acţiuni sociale, întrucât este exercitatã exclusiv în folosul societãţii şi al acţionarilor şi nu pentru valorificarea unui interes personal". Din aceastã perspectivã prevederile criticate "reprezintã [...] o garanţie a legalitãţii actelor de voinţã internã ale societãţii comerciale" şi nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.
Totodatã se mai aratã de cãtre instanţã cã "situaţiile juridice diferite în care se aflã anumite categorii de subiecte de drept justificã şi tratamente juridice diferite; ca atare, acţionarii minoritari - obligaţi prin <>Legea nr. 31/1990 sã respecte hotãrârile adunãrilor generale - au dreptul sã le critice pentru nelegalitate".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se aratã cã prin dispoziţia legalã criticatã "se urmãreşte protecţia acţionarilor minoritari care se considerã vãtãmaţi printr-o hotãrâre a adunãrii generale a acţionarilor care este contrarã legii sau actului constitutiv". Se apreciazã cã <>art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 este "o consacrare în plan legislativ a principiului constituţional al liberului acces la justiţie, prevãzut de art. 21". Se învedereazã totodatã cã existã mai multe "garanţii procesuale care sã nu ducã la blocarea activitãţii societãţii comerciale", astfel "introducerea acestei acţiuni nu duce la suspendarea de drept a aplicãrii hotãrârii adunãrii generale, textul art. 133 [permiţând] instanţei sã dispunã suspendarea, dar numai dupã darea unei cauţiuni, mãsurã ce poate fi atacatã de cãtre societate cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunţare". De asemenea, se aratã cã "judecarea cererii de anulare se face în camera de consiliu, astfel încât lãmurirea raporturilor juridice se va face în condiţii de celeritate" şi cã "instanţa va analiza hotãrârea adunãrii generale, urmând a verifica dacã cererea este întemeiatã; simpla introducere a acţiunii nu este de naturã a anula automat hotãrârea atacatã".
Guvernul considerã, de asemenea, cã textul art. 132 alin. (2) nu numai cã nu încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 135, ci, dimpotrivã, "dã expresie principiilor libertãţii comerţului, concurenţei loiale şi valorificãrii tuturor factorilor de producţie într-un mediu favorabil punerii acestora în valoare", întrucât "se previn abuzurile acţionarilor majoritari" şi se asigurã, astfel, respectarea prevederilor constituţionale ale art. 16, 21 şi 44.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, dispoziţiile criticate fiind conforme cu prevederile art. 135 alin. (1) şi (2) din Constituţie, asigurând, "pe aceastã cale, cadrul normativ favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, protecţia concurenţei loiale şi libertatea comerţului".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile <>art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998.
Ulterior sesizãrii Curţii, <>Legea nr. 31/1990 a fost din nou republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, iar soluţia legislativã iniţialã a art. 131 alin. (2) a fost preluatã de art. 132 alin. (2), acesta având urmãtorul cuprins:
"(2) Hotãrârile adunãrii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generalã sau care au votat contra şi au cerut sã se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a), acestea având urmãtorul cuprins:
"(1) Economia României este economie de piaţã, bazatã pe libera iniţiativã şi concurenţã.
(2) Statul trebuie sã asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie."
În esenţã, autorul excepţiei de neconstituţionalitate apreciazã cã interpretarea dispoziţiilor legale criticate în sensul cã "dau dreptul acţionarilor de a ataca o hotãrâre a adunãrii generale chiar în condiţiile în care, în legãturã cu o altã hotãrâre a adunãrii generale, anterioarã sau ulterioarã, care se aflã într-o legãturã necesarã cu hotãrârea atacatã, determinatã de unitatea operaţiunii pe care o adoptã, au votat pentru adoptarea hotãrârii aflate în legãturã necesarã sau, nefiind prezenţi sau votând împotrivã, nu au atacat aceastã din urmã hotãrâre în instanţã în termenul prevãzut de lege" este neconstituţionalã, contravenind dispoziţiilor constituţionale ale art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a).
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine, pe de o parte, cã dispoziţiile legale criticate asigurã satisfacerea cerinţei constituţionale a respectãrii legilor [art. 1 alin. (5) din Legea fundamentalã], precum şi a dreptului de acces liber la justiţie, prevãzut de art. 21 din Constituţie. Din aceastã perspectivã reglementarea dreptului acţionarilor care nu au luat parte la adunarea generalã sau care au votat contra şi au cerut sã se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei, de a ataca în justiţie hotãrârile adunãrii generale contrare legii sau actului constitutiv, se bucurã de legitimitatea constituţionalã. Pe de altã parte, Curtea observã cã alin. (1) al <>art. 132 din Legea nr. 31/1990 prevede cã hotãrârile luate de adunarea generalã în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. De asemenea, conform <>art. 133 din Legea nr. 31/1990 , intentarea acţiunii în anulare nu este suspensivã de executare a hotãrârii atacate, suspendarea executãrii pronunţându-se prin ordonanţã preşedinţialã, cu posibila obligare a reclamantului la plata unei cauţiuni. Aceste prevederi ale legii reprezintã garanţii procesuale de naturã sã evite introducerea şicanatorie a acţiunilor de anulare a hotãrârilor adunãrilor generale ale societãţilor comerciale. Totodatã Curtea reţine cã, în cazul în care reclamantul introduce o acţiune care va fi respinsã de instanţã ca nefondatã, va avea de suportat consecinţele procesuale ale demersului sãu.
În consecinţã, Curtea constatã cã prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, conform cãrora statul trebuie sã asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, precum şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie. Totodatã dispoziţiile <>art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 dau expresie principiilor constituţionale ale egalitãţii şi ale liberului acces la justiţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Rompetrol" - S.A. Bucureşti, Societatea Comercialã "Rompetrol Well Services" - S.A. Ploieşti şi Societatea Comercialã "Rompetrol Downstream" - S.A. Bucureşti în Dosarul nr. 288/COM/2004 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 martie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
