Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 178 din 20 aprilie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 18 mai 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Florentina Balta - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Trei G Export" S.R.L. din Oradea in Dosarul nr. 5.310/2003 al Tribunalului Bihor.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale referitoare la liberul acces la justitie si la garantarea dreptului la aparare, intrucat poprirea se infiinteaza cu instiintarea debitorului, astfel incat acesta are posibilitatea de a formula contestatie la executare impotriva actelor vatamatoare in temeiul art. 399 si urmatoarele din Codul de procedura civila. Nu poate fi retinuta nici critica referitoare la incalcarea art. 16 din Constitutie, republicata, intrucat nu exista identitate de situatie intre creditori si debitori care sa impuna un tratament juridic nediferentiat.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 26 noiembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 5.310/2003, Tribunalul Bihor a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Trei G Export" - S.R.L. din Oradea.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca, desi in cadrul tuturor celorlalte forme de executare se procedeaza la somarea debitorului, art. 454 din Codul de procedura civila prevede ca poprirea se infiinteaza fara somatie. Astfel, accesul liber la justitie si dreptul la aparare ale debitorului si tertului poprit sunt incalcate prin lasarea la indemana exclusiva a executorului judecatoresc a dispunerii infiintarii popririi, fara ca aceasta masura sa fie validata de catre instanta de judecata, in prezenta partilor.
De asemenea, intrucat de infiintarea popririi ia cunostinta numai creditorul, textul de lege criticat instituie un privilegiu in favoarea acestuia, ceea ce contravine principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor.
In concluzie, autoarea exceptiei considera ca prevederile art. 454 din Codul de procedura civila determina o restrangere a exercitarii drepturilor constitutionale mentionate, nejustificata de existenta vreuneia dintre situatiile prevazute la art. 53 din Constitutie, republicata.
Tribunalul Bihor apreciaza ca, desi art. 454 din Codul de procedura civila nu prevede obligativitatea somarii debitorului, acesta din urma este incunostintat de inceperea executarii silite prin poprire, prin intermediul adresei insotite de titlul executoriu certificat. Asa fiind, textul de lege criticat nu creeaza discriminari si nu restrange exercitiul dreptului la aparare sau al liberului acces la justitie, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 454 din Codul de procedura civila fiind neintemeiata.
Potrivit dispozitiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul arata ca textul de lege criticat isi are temeiul in dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, potrivit carora competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege. Infiintarea popririi se realizeaza cu incunostintarea in scris a debitorului despre masura luata, tocmai pentru a asigura acestuia posibilitatea de a-si exercita in mod neingradit drepturile procesuale prevazute de lege, prin promovarea unei contestatii impotriva actului de executare. Asadar, art. 454 din Codul de procedura civila nu aduce atingere principiului egalitatii in drepturi a celor urmariti prin poprire, asigurand accesul liber la justitie tuturor persoanelor interesate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile <>Legii nr. 47/1992 , republicata, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate formulata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 454 din Codul de procedura civila si are urmatorul continut:
- Art. 454: "Poprirea se infiinteaza fara somatie, prin adresa insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata celei de-a treia persoane aratate la art. 452, instiintandu-se totodata si debitorul despre masura luata.
In adresa de poprire se va pune in vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit art. 1 tert poprit, interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreaza ori pe care i le va datora, declarandu-le poprite in masura necesara pentru realizarea obligatiei ce se executa silit.
In cazul in care poprirea a fost infiintata ca masura asiguratorie si nu a fost desfiintata pana la obtinerea titlului executoriu, se va comunica tertului poprit copie certificata de pe titlul executoriu in vederea indeplinirii obligatiilor prevazute de art. 456.
Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va inceta daca debitorul consemneaza, cu afectatiune speciala, intreaga valoare a creantei la dispozitia creditorului urmaritor. Debitorul va inmana recipisa de consemnare executorului judecatoresc, care va instiinta de indata pe tertul poprit."
Autoarea exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) si (2), art. 24 alin. (1), ale art. 53 si 57 din Constitutia Romaniei, republicata, care au urmatorul continut:
- Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 21 alin. (1) si (2): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 24 alin. (1): "Dreptul la aparare este garantat.";
- Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.";
- Art. 57: "Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca poprirea reprezinta o forma de executare a creantelor si consta in indisponibilizarea unor bunuri in mainile tertului poprit, care este debitor al persoanei executate silit, in scopul achitarii directe a creantei poprite catre creditor. Asa fiind, poprirea permite creditorului sa urmareasca creantele sau alte drepturi ale debitorului urmarit nascute in raporturile acestuia cu tertii. Aceasta masura se infiinteaza, potrivit art. 453 alin. 1 din Codul de procedura civila, la cererea creditorului de catre executorul judecatoresc, fara somatie, prin adresa insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata tertului poprit, cu instiintarea debitorului.
Curtea constata ca poprirea se realizeaza prin intermediul unei proceduri suple si rapide in vederea recuperarii creditului, art. 454 din Codul de procedura civila avand ca finalitate tocmai asigurarea celeritatii executarii prestatiei la care debitorul este obligat printr-un titlu executoriu. In considerarea acestor ratiuni si pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rau-platnici, in sensul tergiversarii executarii obligatiilor ce le incumba, legiuitorul a prevazut in mod expres infiintarea popririi fara obligatia somarii prealabile a debitorului. Insa in conditiile in care respectivul debitor are posibilitatea de a lua cunostinta despre infiintarea popririi, textul de lege criticat nu lezeaza in nici un fel accesul liber la justitie sau dreptul persoanei la aparare. Astfel, in temeiul art. 399 din Codul de procedura civila, care prevede ca impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare, debitorul beneficiaza de toate garantiile procesuale pentru realizarea deplina a acestor drepturi, supunand cenzurii instantei masura dispusa, in cadrul unei proceduri contradictorii. Asa fiind, sustinerea autorului exceptiei, conform careia textul de lege dedus controlului ar contraveni art. 21 si 24 din Constitutia republicata, este neintemeiata.
Cu privire la incalcarea art. 16 alin. (1) din Constitutia republicata, Curtea constata ca, potrivit jurisprudentei sale constante, tratamentul juridic egal constituie un drept al cetatenilor numai in masura in care acestia se gasesc in situatii juridice identice, deosebirile sub acest aspect impunand, in mod necesar, un regim juridic diferentiat. Asa fiind, in masura in care reglementarea dedusa controlului se aplica tuturor celor aflati in situatia prevazuta in ipoteza normei legale, fara nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este intemeiata.
Textul de lege criticat nu aduce atingere nici dispozitiilor constitutionale ale art. 53, deoarece acestea sunt aplicabile numai in ipoteza in care exista o restrangere a exercitarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, restrangere care, astfel cum s-a aratat anterior, nu s-a constatat.
In sfarsit, referitor la incalcarea art. 57 din Constitutia republicata, Curtea considera ca invocarea acesteia nu este intemeiata, intrucat exercitarea drepturilor si libertatilor consacrate de Constitutie trebuie sa se realizeze cu bunacredinta, in limite rezonabile, cu respectarea drepturilor si intereselor in egala masura ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Prin textul de lege criticat nu numai ca nu se incalca aceasta indatorire fundamentala, ci, dimpotriva, se da expresie dispozitiei constitutionale, astfel incat debitorul nu are decat sa-si execute voluntar si cu buna-credinta obligatia certa, lichida si exigibila constatata prin titlul executoriu, pentru a nu leza dreptul legal recunoscut al titularului creantei.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Trei G Export" - S.R.L. din Oradea in Dosarul nr. 5.310/2003 al Tribunalului Bihor.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 aprilie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
