Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 177 din 14 iunie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 140/1996 pentru modificarea si completarea Codului penal
Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Iuliana Nedelcu - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>Legii nr. 140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal, excepţie ridicatã de Corneliu Petre şi Petre Mircea Bogdan în Dosarul nr. 3.534/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penalã. La apelul nominal se prezintã Corneliu Petre, unul dintre autorii exceptiei, constatandu-se lipsa celorlalte pãrţi, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Autorul exceptiei solicita admiterea acesteia, arãtând ca <>Legea nr. 140/1996 care modifica şi completeazã Codul penal este neconstitutionala sub aspectul respectãrii procedurilor de legiferare. În acest sens se arata ca, la data de 14 noiembrie 1996, data la care legea criticata a intrat în vigoare, Parlamentul României ales în anul 1992 se afla în perioada de prelungire a mandatului pana la întrunirea legalã a noului Parlament, or, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 60 alin. (4) şi ale art. 72 alin. (3) lit. f), în aceasta perioada nu pot fi modificate legi organice. Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca fiind nefondata, invocand în acest sens jurisprudenta Curţii Constituţionale prin care s-a statuat asupra constituţionalitãţii prevederilor <>Legii nr. 140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 8 decembrie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 3.534/2000, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal, excepţie ridicatã de Corneliu Petre şi Petre Mircea Bogdan într-o cauza penalã. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca <>Legea nr. 140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal contravine dispoziţiilor art. 60 alin. (4) "fraza ultima" şi ale art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituţie, care stabilesc ca în perioada de prelungire a mandatului Camerelor Parlamentului nu pot fi modificate legi organice. Se arata ca, în sensul acestor dispoziţii constituţionale, la data de 14 noiembrie 1996, când a intrat în vigoare legea criticata, Codul penal, care este lege organicã, nu putea fi modificat, deoarece Parlamentul ales în 1992 se afla în perioada de prelungire a mandatului pana la întrunirea legalã a noului Parlament. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penalã, exprimandu-şi opinia, considera ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În acest sens se arata ca, "examinând dispoziţiile art. 60 alin. (4) şi art. 72 alin. (3) din Constituţia României în raport cu data adoptãrii Legii de modificare şi completare a Codului penal (adoptatã de Camera Deputaţilor în data de 30 septembrie 1996, iar de Senat în data de 25 septembrie 1996)", <>Legea nr. 140/1996 este constituţionalã. Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, apreciazã ca dispoziţiile <>Legii nr. 140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal sunt constituţionale. În susţinerea acestui punct de vedere se arata ca legea criticata a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 25 septembrie 1996 şi de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 septembrie 1996, cu respectarea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) din Constituţie, deci "înainte de expirarea mandatului Parlamentului ales în anul 1992, deoarece acesta s-a întrunit, în mod legal, la 16 octombrie 1992, asa cum rezulta din cuprinsul <>Decretului nr. 206 din 13 octombrie 1992 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 14 octombrie 1992", iar "perioada de prelungire a mandatului vechiului Parlament, în care acesta mai putea adopta legi organice, a fost situata între 16 octombrie şi 22 noiembrie 1996, aceasta din urma fiind data când s-a întrunit în mod legal noul Parlament". În sensul celor arãtate se invoca şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 123 din 22 octombrie 1996, prin care aceasta a statuat ca prevederile legii criticate sunt constituţionale. Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând ca "autorul ei confunda data adoptãrii <>Legii nr. 140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal cu data când aceasta lege a fost promulgatã şi publicatã în Monitorul Oficial al României". Se mai arata ca, într-adevãr, "promulgarea şi publicarea <>Legii nr. 140/1996 - care este o lege organicã - a avut loc pe durata prelungirii mandatului celor doua Camere, însã nu acest fapt prezintã relevanta în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate, deoarece Constituţia nu se referã la datele privind promulgarea şi publicarea legii, ci la data adoptãrii ei". Se invoca, de asemenea, jurisprudenta Curţii Constituţionale, prin care aceasta a respins ca neintemeiate excepţiile de neconstituţionalitate a <>Legii nr. 140/1996 . Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Legii nr. 140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal, în legatura cu care se susţine ca modificarea Codului penal, care este lege organicã, s-a fãcut prin adoptarea la 5 noiembrie 1996 a Legii nr. 140 de cãtre Parlament, al cãrui mandat era în prelungire, incalcandu-se prevederile art. 60 alin. (4) fraza ultima şi art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituţie. Articolele din Constituţie invocate ca fiind incalcate prin legea criticata prevãd: - Art. 60 alin. (4): "Mandatul Camerelor se prelungeşte pana la întrunirea legalã a noului Parlament. În aceasta perioada nu poate fi revizuitã Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice."; - Art. 72 alin. (3) lit. f): "Prin lege organicã se reglementeazã: [...] f) infracţiunile, pedepsele şi regimul executãrii acestora;" Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocatã, Curtea Constituţionalã constata ca aceasta este neîntemeiatã şi, în consecinta, urmeazã sa fie respinsã. Prevederile <>Legii nr. 140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal au mai fãcut obiectul controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie şi, în esenta, cu aceeaşi motivare ca şi în cauza de fata. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 148 din 7 octombrie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 10 decembrie 1999, respingând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã a reţinut ca susţinerea potrivit cãreia <>Legea nr. 140/1996 a fost adoptatã la data de 5 noiembrie 1996 este neîntemeiatã, întrucât, asa cum rezulta din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 noiembrie 1996, aceasta a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 25 septembrie 1996 şi de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 septembrie 1996 şi a intrat în vigoare, în temeiul prevederilor constituţionale ale art. 78, la data de 14 noiembrie 1996. De asemenea, s-a reţinut ca nu sunt incalcate nici prevederile art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituţie, deoarece din Monitorul Oficial al României, anterior menţionat, reiese ca <>Legea nr. 140/1996 a fost adoptatã ca lege organicã, în temeiul prevederilor constituţionale ale art. 74 alin. (1). Cu referire la susţinerea conform cãreia legea criticata a fost adoptatã dupã expirarea mandatului Camerelor, în contradictie cu dispoziţiile art. 60 alin. (4) din Constituţie, Curtea Constituţionalã a constatat ca "perioada de prelungire a mandatului vechiului Parlament, în care acesta nu mai putea adopta legi organice, a fost cuprinsã între 16 şi 22 noiembrie 1996, aceasta din urma fiind data când s-a întrunit în mod legal noul Parlament", şi, ca urmare, a statuat ca "<>Legea nr. 140/1996 a fost adoptatã de Parlament în perioada în care îşi exercita mandatul în deplinatatea împuternicirilor sale constituţionale". Întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi argumentele care au justificat respingerea exceptiei de neconstituţionalitate a <>Legii nr. 140/1996 îşi menţin valabilitatea şi în cauza de fata.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Legii nr. 140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal, excepţie ridicatã de Corneliu Petre şi Petre Mircea Bogdan în Dosarul nr. 3.534/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penalã. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 14 iunie 2001.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu
──────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
