Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 175 din 18 iunie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 24 iulie 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 , excepţie ridicatã de Dan Balas în Dosarul nr. 4.028/2000 al Tribunalului Bihor.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curţii Constituţionale, solicita respingerea exceptiei ca fiind neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 februarie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 4.028/2000, Tribunalul Bihor a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 , excepţie ridicatã de Dan Balas.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale criticate "restrang liberul acces la justiţie pentru apãrarea unor drepturi fundamentale ale cetãţeanului, limitand la doua grade de jurisdicţie procedura de judecata a litigiilor de munca". De asemenea, se mai susţine ca prevederile <>art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 "instituie o inegalitate între cetãţeni prin aceea ca o parte dintre ei au acces la doua cai de atac impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, în vreme ce alţii au la dispoziţie o singura cale de atac, incalcandu-se prin aceasta dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie".
Tribunalul Bihor considera ca excepţia este neîntemeiatã, deoarece "indiferent ca legea recunoaşte doua sau trei grade de jurisdicţie, accesul la justiţie este deschis, iar atâta vreme cat legea este în vigoare, toate litigiile de munca sunt supuse aceluiaşi regim". Totodatã, se arata ca "excepţia invocatã nici nu-şi gãseşte aplicabilitate în cauza, întrucât litigiul se afla pe rol în cel de-al treilea grad de jurisdicţie, respectiv în recurs, dupã ce s-a pronunţat în cauza o hotãrâre în prima instanta şi o decizie în apel".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor considera ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 este neîntemeiatã. Se apreciazã ca "instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în fata instanţelor judecãtoreşti şi a modalitãţilor de exercitare a cãilor de atac este, potrivit art. 125 alin. (3) şi art. 128 din Constituţie, de competenta exclusiva a organului legislativ". Se considera, de asemenea, ca textele de lege criticate sunt constituţionale şi în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã, deoarece "acestea se aplica tuturor persoanelor ce au calitatea de subiect al raportului juridic de munca, fãrã nici o discriminare".
Guvernul, ţinând seama şi de jurisprudenta Curţii Constituţionale, considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedintele Senatului nu a trimis punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art. 79: "(1) Hotãrârile instanţei de fond sunt definitive.
(2) Hotãrârile motivate ale instanţei de fond se redacteazã şi se comunica pãrţilor în termen de cel mult 15 zile de la pronunţare.";
- Art. 80: "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicãrii hotãrârii pronunţate de instanta de fond."
Autorul exceptiei susţine ca aceste dispoziţii legale contravin principiului egalitãţii în drepturi, consfintit prin art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãruia "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri", precum şi celui al accesului liber la justiţie, consacrat la art. 21 alin. (1) din Constituţie, care arata ca "Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate nu contravin normelor cuprinse în art. 16 şi 21 din Constituţie. Dispoziţiile <>art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 instituie reguli procedurale de imediata aplicare. De altfel, Curtea Constituţionalã a statuat constant ca "este de competenta exclusiva a organului legislativ instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în fata instanţelor judecãtoreşti şi a modalitatii de exercitare a cãilor de atac, iar principiul accesului liber la justiţie presupune tocmai posibilitatea celor interesaţi de a le exercita". În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 45 din 23 martie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999. Ca urmare, accesul liber la justiţie este asigurat în condiţii de egalitate pentru toţi cetãţenii care sunt pãrţi ale unui conflict de drepturi şi, în consecinta, nu este îngrãdit prin normele procedurale instituite de dispoziţiile <>art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 . Accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfãptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în fata instanţelor judecãtoreşti este de competenta exclusiva a legiuitorului, care, asigurând posibilitatea de a se ajunge în fata instanţelor judecãtoreşti în condiţii de egalitate, poate stabili reguli deosebite în situaţii deosebite, cum sunt cele legate de asigurarea celeritatii soluţionãrii cererilor privind conflictele de drepturi. În sensul celor prezentate mai sus este şi jurisprudenta Curţii Constituţionale, care, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justiţie al persoanelor în apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat ca "Accesul la structurile judecãtoreşti şi la mijloacele procedurale, inclusiv la cãile de atac, se face cu respectarea regulilor de competenta şi procedura de judecata stabilite de lege". De asemenea, prin Decizia nr. 60 din 14 octombrie 1993, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994, şi prin Decizia nr. 38 din 26 februarie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 13 mai 1998, Curtea Constituţionalã a statuat ca accesul liber la justiţie nu presupune în toate cazurile "accesul la toate structurile judecãtoreşti - judecãtorii, tribunale, curţi de apel, Curtea Suprema de Justiţie - şi la toate cãile de atac prevãzute de lege, deoarece competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fata instanţelor judecãtoreşti, în condiţii de egalitate, poate stabili reguli deosebite".
În aceste condiţii excepţia de neconstituţionalitate urmeazã sa fie respinsã ca fiind neîntemeiatã.
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 , excepţie ridicatã de Dan Balas în Dosarul nr. 4.028/2000 al Tribunalului Bihor.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 18 iunie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
