Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 175 din 15 aprilie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 440 din 17 mai 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Dana Titian - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Filty" - S.A. din Timişoara în Dosarul nr. 601/C/2004 al Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 106D/2004, nr. 115D/2004 şi nr. 125D/2004, care au ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate ridicatã de Societatea Comercialã "Filty" - S.A. din Timişoara în dosarele nr. 604/C/2004, nr. 603/C/2004 şi, respectiv, nr. 611/C/2004 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
La apelul nominal, în Dosarul nr. 106D/2004, rãspunde, pentru partea Sindicatul Liber Filty din Timişoara, avocat Cristina Banciu, cu delegaţie la dosar, lipsã fiind celelalte pãrţi faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
La apelul nominal, în dosarele nr. 115D/2004 şi nr. 125D/2004, se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere conţinutul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate.
Apãrãtorul Sindicatului Liber Filty din Timişoara, precum şi reprezentantul Ministerului Public aratã cã sunt de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, precum şi ale art. 164 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 106D/2004, nr. 115D/2004, nr. 125D/2004 la Dosarul nr. 100D/2004, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, se dã cuvântul pãrţilor.
Apãrãtorul Sindicatului Liber Filty din Timişoara solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã, arãtând cã dreptul la petiţionare, reglementat de art. 51 din Constituţia republicatã, presupune o procedurã administrativã necontencioasã, diferitã de accesul la justiţie, procedurã contencioasã reglementatã de art. 21 din Constituţie, republicatã, la care se raporteazã dispoziţiile legale criticate. În concluzie, sindicatele pot acţiona în justiţie în numele propriilor membri, priviţi individual, acest drept fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile art. 217 din Codul muncii şi garantat totodatã de art. 9 şi 21 din Constituţie, republicatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã dispoziţiile <>art. 28 din Legea nr. 54/2003 prevãd atât posibilitatea sindicatelor de a formula acţiune în justiţie, în numele membrilor lor, cât şi dreptul acestora de a dispune continuarea sau renunţarea la acţiunea formulatã, fiind astfel în conformitate cu prevederile art. 9 şi 21 din Constituţie, republicatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 13 februarie 2004, 10 februarie 2004, 25 februarie 2004 şi 23 februarie 2004, pronunţate în dosarele nr. 601/C/2004, nr. 604/C/2004, nr. 603/C/2004 şi, respectiv, nr. 611/C/2004, Tribunalul Timiş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Filty" - S.A. din Timişoara în cadrul unor litigii de muncã, introduse de cãtre Sindicatul Liber Filty din Timişoara, în numele unor membri ai sãi, împotriva autoarei excepţiei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile <>art. 28 din Legea nr. 54/2003 care acordã organizaţiilor sindicale dreptul sã adreseze petiţii exclusiv în numele membrilor lor, priviţi individual, sunt contrare prevederilor art. 51 alin. (2) din Constituţie, republicatã, care statueazã cã organizaţiile legal constituite au dreptul sã formuleze acţiuni în justiţie doar în numele colectivelor pe care le reprezintã. Se aratã cã admiterea excepţiei ar duce la respingerea acţiunii în justiţie promovatã de sindicat, ca fiind introdusã de o persoanã fãrã calitate procesualã activã.
Tribunalul Timiş - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece sesizarea instanţelor judecãtoreşti nu poate fi privitã ca un aspect al dreptului de petiţionare, acesta concretizându-se doar în "cereri, reclamaţii, sesizãri şi propuneri în legãturã cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea justiţiei", aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 39 din 7 iulie 1993 . Organizaţiile sindicale legal constituite sunt subiecte de drept cu structurã determinatã, patrimoniu propriu distinct, care urmãresc realizarea unui scop licit şi care reprezintã colectivul de indivizi din care sunt alcãtuite. Din aceastã perspectivã, art. 51 din Constituţie, republicatã, limiteazã dreptul de petiţionare numai la apãrarea intereselor acestui colectiv. Scopul sindicatelor este însã cel cuprins în art. 9 din Constituţie, republicatã, care nu se referã exclusiv la apãrarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale colectivitãţii, ci la membrii sindicatelor priviţi individual. Dispoziţiile constituţionale ale art. 9 se reflectã în art. 217 din Codul muncii şi sunt în concordanţã cu dispoziţiile cuprinse în art. 11 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi cu cele ale art. 22 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile <>art. 28 din Legea nr. 54/2003 sunt constituţionale, reprezentând o concretizare a accesului liber la justiţie, prevãzut de <>art. 21 din Constituţie, republicatã. În acest sens se invocã Decizia nr. 39/1993 prin care Curtea Constituţionalã a statuat cã "dreptul fundamental la petiţionare, reglementat de art. 51 din Constituţie, se concretizeazã în cereri, reclamaţii, sesizãri şi propuneri în legãturã cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea justiţiei, la care autoritãţile au obligaţia de a rãspunde în termenele şi condiţiile stabilite potrivit legii. Sesizarea instanţelor judecãtoreşti pentru valorificarea unui drept subiectiv, nesocotit ori încãlcat, sau pentru realizarea unui interes care se poate obţine numai pe calea justiţiei, este un aspect al accesului liber la justiţie, reglementat de art. 21 din Constituţie, şi nu al dreptului la petiţionare". Dreptul de petiţionare nu este identic cu accesul la justiţie, "fiecare dintre aceste drepturi având determinãri specifice şi exclusive". Cererea în justiţie se rezolvã în cadrul unei proceduri jurisdicţionale, iar petiţia se rezolvã în cadrul unei proceduri administrative, având specific necontencios, în acest sens Curtea Constituţionalã pronunţându-se prin <>Decizia nr. 18/1997 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorulraportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , care au urmãtorul conţinut:
"Art. 28. - (1) Organizaţiile sindicale apãrã drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncã şi contractele individuale de muncã, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecãtoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autoritãţi ale statului, prin apãrãtori proprii sau aleşi.
(2) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevãzutã de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fãrã a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauzã. Acţiunea nu va putea fi introdusã sau continuatã de organizaţia sindicalã dacã cel în cauzã se opune sau renunţã la judecatã."
În susţinerea excepţiei, autorul acesteia apreciazã cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 51 alin. (1) şi (2) din Constituţia republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, prevederi care au urmãtorul conţinut:
- Art. 51: "(1) Cetãţenii au dreptul sã se adreseze autoritãţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul sã adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintã." Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
Pentru soluţionarea cauzei în cadrul cãreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate sunt determinate dispoziţiile legale care reglementeazã dreptul organizaţiilor sindicale de a formula cereri în justiţie în numele membrilor lor pentru apãrarea drepturilor individuale ale acestora.
Ca atare, Curtea constatã cã acest drept nu poate fi raportat la art. 51 din Constituţie, republicatã, care reglementeazã "dreptul de petiţionare", diferit de dreptul de a introduce acţiuni la instanţele judecãtoreşti, drept consacrat de art. 21 alin. (1) din Constituţie, republicatã, în sensul cã: "Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime."
Curtea reţine cã sesizarea instanţelor judecãtoreşti pentru valorificarea unui drept subiectiv nesocotit ori încãlcat sau pentru realizarea unui interes care se poate obţine numai pe calea justiţiei nu este un aspect al dreptului de petiţionare, reglementat de prevederile constituţionale ale art. 51. Dreptul de petiţionare se concretizeazã în cereri, reclamaţii, sesizãri şi propuneri în legãturã cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea justiţiei, la care autoritãţile publice au obligaţia de a rãspunde în termenele şi condiţiile stabilite potrivit legii, în timp ce cererile de chemare în judecatã, care declanşeazã procesul civil, se rezolvã dupã reguli specifice, proprii activitãţii de judecatã.
Constituţia nu reglementeazã condiţiile în care persoana poate fi reprezentatã în justiţie. Temeiul constituţional al reglementãrii condiţiilor în care şi a mijloacelor prin care organizaţiile sindicale contribuie la apãrarea drepturilor şi a intereselor legitime ale membrilor lor se gãseşte în art. 9, potrivit cãruia: "Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfãşoarã activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apãrarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor." Condiţiile legale de constituire şi de desfãşurare a activitãţii sindicatelor sunt prevãzute de <>Legea sindicatelor nr. 54/2003 , concretizate şi detaliate în statutele acestor organizaţii.
Curtea constatã cã nu existã nici o interdicţie constituţionalã pentru ca legea şi statutele organizaţiilor sindicale sã prevadã dreptul acestora de a introduce acţiuni în justiţie în numele membrilor lor şi de a-i reprezenta pe aceştia în cauzele al cãror obiect este compatibil cu rolul sindicatelor, respectiv de a apãra drepturile sau interesele profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.
Totodatã, Curtea reţine cã, potrivit tezei finale a <>art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 , acţiunea în justiţie nu va putea fi introdusã sau continuatã de organizaţia sindicalã dacã cel în cauzã se opune sau renunţã la judecatã, ceea ce constituie o garanţie a realizãrii scopului sindicatelor, şi anume apãrarea drepturilor şi intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor sãi.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu majoritate de voturi,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Filty" - S.A. din Timişoara în dosarele nr. 601/C/2004, nr. 604/C/2004, nr. 603/C/2004 şi nr. 611/C/2004 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 aprilie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
