Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 172 din 28 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 288 din 30 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Emanuel Bãncilã în Dosarul nr. 5.403/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
La apelul nominal rãspund reprezentantul autorului excepţiei, avocat Silviu Udangiu, precum şi partea Marian Panã. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Având cuvântul, reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea acesteia, arãtând cã textul de lege criticat încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 124 şi 126, prin aceea cã limiteazã dreptul justiţiabilului de a ataca la instanţele judecãtoreşti actele emise de procuror.
Partea Marian Panã solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, arãtând cã, în realitate, autorul excepţiei solicitã interpretarea şi aplicarea art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã în funcţie de o anumitã situaţie de fapt, ceea ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 5.403/2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Emanuel Bãncilã în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã textul de lege criticat încalcã prevederile constituţionale invocate, fãrã a se aduce nici un argument în sprijinul acestor susţineri. Motivarea cuprinsã în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei vizeazã neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 278 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, privind plângerea contra actelor procurorului, autorul excepţiei considerând cã reglementarea soluţionãrii plângerii împotriva actelor şi mãsurilor procurorului, de cãtre procurorul ierarhic superior, este contrarã normelor constituţionale la care a fãcut referire. Însã, aşa cum rezultã din considerentele încheierii de sesizare, autorul excepţiei a precizat oral, în faţa instanţei, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, "în sensul cã vizeazã dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã în raport de aceleaşi texte constituţionale invocate", fãrã a aduce argumente noi, cu incidenţã asupra conţinutului acestor prevederi din Codul de procedurã penalã, referitoare la plângerea în faţa instanţei împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã, fãcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, având urmãtoarea redactare: "Dupã respingerea plângerii fãcute conform art. 275-278, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, date de procuror, persoana vãtãmatã, precum şi orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicãrii de cãtre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la instanţa cãreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa sã judece cauza în primã instanţã."
Dispoziţiile constituţionale pretins încãlcate sunt cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, în art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, în art. 126 alin. (1) privind realizarea justiţiei prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite prin lege, precum şi în art. 132 alin. (1) privind statutul procurorilor.
Examinând excepţia astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat prin numeroase decizii asupra constituţionalitãţii art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. De exemplu, în <>Decizia nr. 405 din 14 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 4 august 2005, Curtea Constituţionalã a statuat cã plângerea reglementatã de dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã reprezintã un rãspuns la necesitatea consacrãrii legale exprese a dreptului persoanei de a se adresa instanţei de judecatã competente, atunci când este nemulţumitã de soluţia datã plângerii sale contra actelor procurorului, aşadar o concretizare a dispoziţiilor art. 21 din Legea fundamentalã, care consacrã dreptul de acces liber la justiţie.
În acelaşi sens, în <>Decizia nr. 293 din 9 iunie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 19 iulie 2005, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, Curtea a reţinut cã dispoziţiile alin. 1 al art. 278^1 din Codul de procedurã penalã asigurã exercitarea efectivã a dreptului de acces la justiţie. Faptul cã în sfera actelor împotriva cãrora partea poate face plângere în temeiul art. 278^1 din Codul de procedurã penalã nu sunt prevãzute, în mod expres, şi alte acte ale procurorului nu reprezintã o problemã de constituţionalitate, de competenţa Curţii Constituţionale, Curtea statuând în acest sens în mod constant cã "nu se poate substitui legiuitorului pentru adãugarea unor noi prevederi celor instituite" (<>Decizia nr. 45 din 2 mai 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995), "ea nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normã juridicã", spre a îndeplini rolul de "legislator pozitiv" (<>Decizia nr. 27 din 12 martie 1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996).
De asemenea, în <>Decizia nr. 74 din 8 februarie 2005 Curtea a statuat cã prevederile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã sunt în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 124 privind înfãptuirea justiţiei şi în art. 126 privind instanţele judecãtoreşti.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia pronunţatã prin deciziile menţionate, cât şi considerentele care au fundamentat-o sunt valabile şi în prezenta cauzã.
În ceea ce priveşte prevederile constituţionale ale art. 132 alin. (1) referitoare la statutul procurorilor, invocate de asemenea de autorul excepţiei în motivarea acesteia, acestea nu au incidenţã în cauzã.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Emanuel Bãncilã în Dosarul nr. 5.403/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 februarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
