Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 170 din 6 mai 2003  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 15 din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 170 din 6 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 395 din 6 iunie 2003


Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla la soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002 nr. 744/2001 , excepţie ridicatã de Constantin Antofie în Dosarul nr. 6.163/2003 al Tribunalului Mehedinti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, sustinand ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul exceptiei, întrucât nu ridica probleme de constitutionalitate, ci doar de interpretare şi aplicare a legii, de competenta exclusiva a instanţelor judecãtoreşti.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 octombrie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 6.163/2003, Tribunalul Mehedinti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 din Legea nr. 744/2001 , excepţie ridicatã de Constantin Antofie.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca textul de lege criticat este contradictoriu, întrucât prevederea conform cãreia coeficientul egal cu 38,5% se aplica la valoarea de 4.837.851 lei reprezentând salariul mediu estimat pentru trimestrul I al anului 2002 nu respecta dispoziţia anterioarã care stabileşte ca salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002 este de 5.582.000 lei, blocand aplicarea prevederilor <>art. 80 din Legea nr. 19/2000 , ceea ce vine în contradictie cu dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor, nivelul de trai, dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publica de a obţine recunoaşterea dreptului pretins, precum şi cele privind respectarea Constituţiei şi a legilor.
Tribunalul Mehedinti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, exprimandu-şi punctul de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate este intemeiata. Se arata ca prin <>art. 80 din Legea nr. 19/2000 , cu modificãrile ulterioare, s-a prevãzut ca valoarea unui punct de pensie se calculeazã pe baza unui coeficient care nu poate depãşi 50% din salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat, însã <>art. 18 din Legea nr. 744/2001 stabileşte un coeficient care se aplica la valoarea de 4.837.851 lei reprezentând salariul mediu estimat pentru trimestrul I al anului 2002, iar nu la valoarea salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002, care este de 5.582.000 lei. Prin urmare, susţinerile autorului exceptiei, potrivit cãrora îi sunt nesocotite drepturile constituţionale prevãzute de art. 16, 42 şi 48, sunt întemeiate.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul arata ca <>Legea nr. 19/2000 reprezintã legea generalã în domeniul pensiilor, iar <>Legea nr. 744/2001 stabileşte bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002 şi, indirect, posibilitãţile financiare de punere în aplicare a <>Legii nr. 19/2000 , prevãzând şi actualizarea valorii punctului de pensie în funcţie de resursele financiare, în cursul execuţiei bugetare. Astfel, textul de lege criticat nu aduce nici o atingere principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, întrucât aceasta egalitate opereazã în raport cu prevederile legii, iar nu în sensul ca toţi cetãţenii ar beneficia de aceleaşi drepturi. Se apreciazã, de asemenea, ca excepţia este neîntemeiatã şi prin raportare la celelalte prevederi constituţionale invocate.
Avocatul Poporului arata ca instituirea unui sistem unitar de pensii constituie o premisa indispensabila pentru recorelarea pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare cu pensiile stabilite potrivit noii reglementãri. Susţinerile autorului exceptiei însã au drept obiect modul de interpretare şi aplicare a unor texte legale între care exista o anumitã legatura şi nu examinarea conformitatii acestora cu dispoziţiile constituţionale, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 18 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002, nr. 744/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 11 decembrie 2001, text de lege care are urmãtorul conţinut:
- Art. 18: "(1) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002 este de 5.582.000 lei. Potrivit prevederilor <>art. 80 şi 81 din Legea nr. 19/2000 , cu modificãrile ulterioare, Casa Nationala de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale va stabili valoarea punctului de pensie, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, pe baza unui coeficient egal cu 38,5% care se aplica la valoarea de 4.837.851 lei, reprezentând salariul mediu estimat pentru trimestrul I al anului 2002.
(2) Valoarea punctului de pensie, calculatã conform prevederilor alin. (1), nu poate fi mai mica decât cea reglementatã pentru luna decembrie 2001.
(3) Actualizarea valorii punctului de pensie se realizeazã, în condiţiile prevãzute la <>art. 81 din Legea nr. 19/2000 , cu modificãrile ulterioare, în funcţie de posibilitãţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, de regula în ultima luna a trimestrului."
Textele constituţionale invocate de autorul exceptiei ca fiind incalcate au urmãtoarea redactare:
- Art. 16: "(1) Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetãţenia romana şi domiciliul în ţara.";
- Art. 43: "(1) Statul este obligat sa ia mãsuri de dezvoltare economicã şi de protecţie socialã, de natura sa asigure cetãţenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetãţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plãtit, la asistenta medicalã în unitãţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asistenta socialã prevãzutã de lege.";
- Art. 48: "(1) Persoana vãtãmatã într-un drept al sau de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obţinã recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.
(2) Condiţiile şi limitele exercitãrii acestui drept se stabilesc prin lege organicã.
(3) Statul rãspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare sãvârşite în procesele penale." ;
- Art. 51: "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."
Examinând obiectul exceptiei de neconstituţionalitate, Curtea constata ca, la data la care a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate şi la care instanta a dispus sesizarea Curţii Constituţionale, <>Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002 nr. 744/2001 , lege cu caracter temporar, era în vigoare. Aceasta şi-a încetat aplicarea o data cu încheierea exerciţiului bugetar al anului 2002, asa încât la data pronunţãrii prezentei decizii nu mai era în vigoare, însã dispoziţia criticata din cuprinsul sau a fost preluatã de noua reglementare în <>art. 15 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003, nr. 632 din 27 noiembrie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 3 decembrie 2002.
Aceasta soluţie este în deplina concordanta cu practica constanta a Curţii care, prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. III din 31 octombrie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, a statuat ca "În cazul în care, dupã invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în fata instanţelor judecãtoreşti, prevederea supusã controlului a fost modificatã, Curtea Constituţionalã se pronunţa asupra constituţionalitãţii prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacã soluţia legislativã din legea sau ordonanta modificatã este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificãrii". Asa fiind, Curtea urmeazã a se pronunţa asupra exceptiei de neconstituţionalitate privind dispoziţiile <>art. 15 din Legea nr. 632/2002 , text de lege care are urmãtorul conţinut: "(1) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003 este de 6.962.000 lei. Potrivit prevederilor <>art. 80 şi 81 din Legea nr. 19/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Casa Nationala de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale va stabili valoarea punctului de pensie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, pe baza unui coeficient egal cu 39% care se aplica la valoarea de 5.809.490 lei reprezentând salariul mediu brut estimat pentru trimestrul I al anului 2003.
(2) Valoarea punctului de pensie, calculatã conform prevederilor alin. (1), nu poate fi mai mica decât cea reglementatã pentru luna decembrie 2002.
(3) Actualizarea valorii punctului de pensie se realizeazã în condiţiile prevãzute la <>art. 81 din Legea nr. 19/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în funcţie de posibilitãţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, de regula în ultima luna a trimestrului."
În ceea ce priveşte încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Curtea constata ca, în mãsura în care reglementarea dedusã controlului se aplica tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã în ipoteza normei legale, fãrã nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica având un atare obiect nu este intemeiata.
Împrejurarea ca textul legal criticat este, în opinia autorului exceptiei, contradictoriu, întrucât suma (4.837.851 lei în vechea reglementare, respectiv 5.809.490 lei în actuala reglementare) la care se aplica coeficientul (38,5% în vechea reglementare, respectiv 39% în reglementarea actuala) pe baza cãruia se stabileşte valoarea punctului de pensie, diferã de cea utilizata la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat (5.582.000 lei pentru bugetul pe 2002 şi 6.962.000 lei pentru bugetul pe 2003), determinând neaplicarea prevederilor <>art. 80 din Legea nr. 19/2000 , constituie o problema de corelare legislativã, de competenta exclusiva a legiuitorului. Ca atare, întrucât susţinerile autorului exceptiei au drept obiect modul de interpretare şi aplicare a unor texte legale, între care exista o anumitã legatura, ele nu constituie o problema de constitutionalitate, de natura a face obiectul controlului Curţii Constituţionale.
Chiar dacã, prin prisma interesului personal al autorului exceptiei, opţiunea legiuitorului este criticabila, o atare opţiune, impusa de ratiuni evidente, respectiv instituirea unui sistem unitar de pensii, şi materializata prin adoptarea unor reglementãri cu caracter temporar, prin cele doua legi bugetare succesive, derogatorii de la reglementarea de drept comun instituitã prin <>Legea nr. 19/2000 , se circumscrie competentei sale exclusive şi nu contravine nici unei norme constituţionale.
De altfel, examinarea comparativa a celor doua texte legale succesive releva o creştere semnificativã a criteriilor valorice avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiilor, ceea ce demonstreaza vointa legiuitorului de a da expresie obligaţiei asigurãrii unui nivel de trai decent, instituitã prin art. 43 alin. (1) din Constituţie, obligaţie care nu poate fi inteleasa decât ca un proces realizabil în timp, datoritã complexitatii sale şi în funcţie de resursele financiare disponibile ale statului. Aceasta reprezintã o ratiune suplimentarã şi pertinenta care determina Curtea sa considere invocarea încãlcãrii art. 43 din Constituţie ca fiind lipsitã de temei.
Fata de obiectul de reglementare al normei deduse controlului de constitutionalitate şi în raport cu susţinerile autorului exceptiei, Curtea constata ca art. 48 şi 51 din Constituţie nu au relevanta în susţinerea exceptiei de neconstituţionalitate, dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publica de a obţine recunoaşterea dreptului pretins nefiind afectat de textul de lege criticat, iar dispoziţiile privind respectarea Constituţiei şi a legilor având valoarea unui principiu general valabil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 15 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 , excepţie ridicatã de Constantin Antofie în Dosarul nr. 6.163/2003 al Tribunalului Mehedinti Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 6 mai 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu



──────────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016