Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 169 din 6 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata
Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Florentina Balta - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, excepţie ridicatã de George Vergiliu Bosanceanu în Dosarul nr. 989/COM/2002 al Tribunalului Constanta - Secţia comercialã. La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, sustinand ca textul de lege criticat nu contravine principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, întrucât existenta antecedentelor penale pune într-o situaţie diferita persoanele condamnate penal fata de persoanele care nu au astfel de condamnãri şi, prin urmare, tratamentul juridic diferit este justificat. În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a libertãţii de asociere prevãzutã de art. 37 din Constituţie, se arata ca aceasta se referã la crearea unor subiecte colective de natura şi cu finalitati diferite de cele proprii domeniului comercial, astfel încât nici sub acest aspect critica nu poate fi reţinutã.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele: Prin Încheierea din 5 iulie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 989/COM/2002, Tribunalul Constanta - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, excepţie ridicatã de George Vergiliu Bosanceanu. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 , republicatã, incalca principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, libertatea de asociere, precum şi principiul ocrotirii în mod egal a proprietãţii private, indiferent de titular, întrucât textul de lege criticat limiteazã posibilitatea persoanelor fizice condamnate pentru anumite infracţiuni de a-şi constitui în nume propriu societãţi comerciale sau de a avea un numãr majoritar de acţiuni sau de pãrţi din capitalul social. Tribunalul Constanta - Secţia comercialã, exprimandu-şi punctul de vedere, considera ca legiuitorul, interzicand persoanelor care au fost condamnate pentru sãvârşirea infracţiunilor enumerate în textul de lege criticat, a înţeles sa limiteze accesul acestora la constituirea societãţilor comerciale, fãrã a se aduce atingere însã dreptului la asociere, prevãzut de art. 37 din Constituţie, egalitãţii în drepturi a cetãţenilor sau ocrotirii proprietãţii private. Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. Guvernul arata ca <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 , republicatã, consacra o limitare a dreptului de asociere în ceea ce priveşte persoanele condamnate pentru sãvârşirea infracţiunilor enumerate de lege. Aceasta limitare reprezintã o sancţiune cu caracter extrapenal pe care legiuitorul o aplica persoanelor care se încadreazã în ipoteza textului tocmai pentru protejarea ordinii şi a drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor, potrivit art. 49 din Constituţie. Referitor la încãlcarea art. 16 din Constituţie, se arata ca textul de lege criticat nu creeazã nici privilegii, nici discriminãri, întrucât respecta criteriile egalitãţii în drepturi enumerate la art. 4 din Constituţie. Pe de alta parte, principiul egalitãţii în fata legii presupune instituirea unui tratament diferit atunci când situaţiile la care se aplica sunt diferite. Avocatul Poporului arata ca, întrucât principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate, nu se poate retine încãlcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, tratamentul egal impunandu-se doar pentru cetãţenii aflaţi în situaţii identice. În ceea ce priveşte nesocotirea dreptului de asociere, prevãzut de art. 37 din Constituţie, acesta nu poate fi socotit temeiul juridic al creãrii unor societãţi comerciale sau a altor asociaţii cu caracter lucrativ, persoane juridice de drept civil, deoarece asociaţiile prevãzute de textul constituţional sunt asociaţii de drept public, care au scopuri politice, profesionale, religioase, culturale etc. Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 , republicatã, text de lege care are urmãtorul conţinut: - Art. 6 alin. (2): "Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasã, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sau luare de mitã, precum şi pentru alte infracţiuni prevãzute de prezenta lege." Textele constituţionale invocate de autorul exceptiei ca fiind incalcate au urmãtoarea redactare: - Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."; - Art. 37 alin. (1): "Cetãţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate şi în alte forme de asociere."; - Art. 41 alin. (2): "Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea retine ca, în considerarea specificului domeniului supus reglementãrii, respectiv constituirea de societãţi comerciale pe acţiuni, care îi investeste cu o mare responsabilitate socialã pe membrii fondatori ai unor astfel de entitãţi, este nu doar normal, ci chiar indispensabil ca legea sa instituie o serie de exigente de onestitate, seriozitate şi corectitudine în ceea ce îi priveşte. Or, o persoana care are antecedente penale de natura celor enumerate în textul criticat, constând în infracţiuni care, fie prin obiect, fie prin modul de realizare, releva un grad major de pericol social al autorului, nu este în mãsura sa satisfacã asemenea exigente. Referitor la încãlcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constata ca, potrivit jurisprudenţei sale constante, tratamentul juridic egal constituie un drept al cetãţenilor numai în mãsura în care aceştia se gãsesc în situaţii juridice identice, deosebirile sub acest aspect impunând, în mod necesar, un regim juridic diferenţiat. Prin raportare la principiul constituţional invocat, Curtea retine ca, din punctul de vedere care aici intereseazã, existenta unor antecedente penale îi plaseaza pe cei în cauza într-o situaţie juridicã diferita fata de cei care nu au asemenea antecedente, ceea ce justifica interdicţia instituitã de lege şi lipseşte de temei calificarea sa ca discriminatorie. În ceea ce priveşte invocarea art. 37 alin. (1) din Constituţie în susţinerea exceptiei de neconstituţionalitate, Curtea considera ca principiul libertãţii de asociere nu are în vedere constituirea de societãţi comerciale, ci, asa cum rezulta din formula redactionala a textului, se referã la constituirea unor subiecte colective de o alta natura juridicã şi cu alta finalitate, cum ar fi, de exemplu, partidele politice sau sindicatele. Sub acest aspect, sintagma "[...] şi în alte forme de asociere" nu trebuie sa induca în eroare, legiuitorul constituţional având în vedere, prin aceasta formula mai larga, entitãţi colective cu naturi juridice şi finalitati similare celor menţionate, iar nu societãţi comerciale, asa cum considera autorul exceptiei. Fata de obiectul de reglementare al normei deduse controlului de constitutionalitate şi în raport cu susţinerile autorului exceptiei, Curtea constata ca art. 41 alin. (2) din Constituţie, referitor la protecţia proprietãţii private, nu are relevanta în susţinerea exceptiei de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 , republicatã, excepţie ridicatã de George Vergiliu Bosanceanu în Dosarul nr. 989/COM/2002 al Tribunalului Constanta - Secţia comercialã. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 6 mai 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu
────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
