Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 169 din 27 februarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (2), art. 13 si art. 22 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, precum si a dispozitiilor art. 13 alin. (1), (1^2) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 19 aprilie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2), art. 13 şi <>art. 22 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi a dispoziţiilor <>art. 13 alin. (1), (1^2) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie ridicatã de Vasile Ioan Savu în Dosarul nr. 32.437/3/2006 al Tribunalului Bucureşti Secţia I penalã.
La apelul nominal este prezent autorul excepţiei, asistat de avocat Doru-Viorel Ursu.
Procedura este legal îndeplinitã.
Având cuvântul, avocatul autorului excepţiei solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, fãcând referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Decizia penalã nr. 2.434/R din 13 octombrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 32.437/3/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2), <>art. 13 şi 22 din Legea nr. 78/2000 , precum şi a dispoziţiilor <>art. 13 alin. (1), (1^2) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 , excepţie ridicatã de Vasile Ioan Savu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã, "pornind de la obiectul de activitate şi atribuţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, stabilite prin lege, analiza [...] prevederilor <>Legii nr. 78/2000 şi <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 conduce la concluzia cã urmãrirea penalã într-o cauzã datã este de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie în condiţiile în care infracţiunea pentru care s-a început urmãrirea penalã şi ulterior s-a dispus trimiterea în judecatã este [...] o infracţiune de corupţie propriu-zisã [...]". Configurarea "unei alte situaţii juridice" este, în opinia autorului excepţiei, fãrã suport legal şi poate fi "împiedicatã" doar de Curtea Constituţionalã. Se aratã în acest sens cã din actele dosarului se poate constata cã împotriva inculpatului nu s-a efectuat urmãrirea penalã şi nu a fost trimis în judecatã pentru o infracţiune de corupţie şi, prin urmare, "urmãrirea penalã efectuatã de procurorii DNA şi trimiterea în judecatã sub aspectul sãvârşirii infracţiunii prevãzute de <>art. 13 din Legea nr. 78/2000 , în baza dispoziţiilor procedurale cuprinse în <>art. 13 alin. (1), (1^1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 , cu modificãrile ulterioare, respectiv <>art. 22 din Legea nr. 78/2000 , s-a fãcut cu înfrângerea prevederilor art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) şi art. 124 alin. (2) din Constituţia României."
Tribunalul Bucureşti - Secţia I penalã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate nu conţin privilegii sau discriminãri în raport cu criteriul egalitãţii în drepturi prevãzut în art. 4 alin. (2) din Constituţie. Totodatã, aratã cã dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere nici dreptului la un proces echitabil sau la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, pentru cã nu înlãturã posibilitatea inculpaţilor de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite de lege, în cadrul unui proces public judecat de o instanţã independentã, imparţialã şi stabilitã de lege, într-un termen rezonabil, condiţii care sunt asigurate şi pentru ipoteza în care urmãrirea penalã se efectueazã de cãtre Direcţia Naţionalã Anticorupţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (2), art. 13 şi <>art. 22 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, precum şi dispoziţiile <>art. 13 alin. (1), (1^2) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Prevederile din <>Legea nr. 78/2000 criticate ca neconstituţionale au urmãtorul cuprins:
- art. 5 alin. (2): "În înţelesul prezentei legi, sunt infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie infracţiunile prevãzute la art. 10-13.";
- art. 13: "Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fãrã scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.";
- art. 22: "În cazul infracţiunilor prevãzute în prezenta lege, urmãrirea penalã se efectueazã în mod obligatoriu de cãtre procuror."
Prevederile din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 criticate ca neconstituţionale au urmãtorul cuprins:
- art. 13: "(1) Sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie infracţiunile prevãzute în <>Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sãvârşite în una dintre urmãtoarele condiţii:
a) dacã, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubã materialã mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori o perturbare deosebit de gravã a activitãţii unei autoritãţi publice, instituţii publice sau oricãrei alte persoane juridice ori dacã valoarea sumei sau a bunului care formeazã obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 de euro;
b) dacã, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de gravitatea perturbãrii aduse unei autoritãţi publice, instituţii publice sau oricãrei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formeazã obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de cãtre: deputaţi; senatori; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora; consilieri ai miniştrilor; judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale; ceilalţi judecãtori şi procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; preşedintele Consiliului Legislativ şi locţiitorul acestuia; Avocatul Poporului şi adjuncţii sãi; consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale; consilierii de stat ai primului-ministru; membrii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi şi ai camerelor judeţene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi viceguvernatorul Bãncii Naţionale a României; preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Concurenţei; ofiţeri, amirali, generali şi mareşali; ofiţeri de poliţie; preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene; primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii municipiilor; consilierii judeţeni; prefecţii şi subprefecţii; conducãtorii autoritãţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de control din cadrul acestora, cu excepţia conducãtorilor autoritãţilor şi instituţiilor publice de la nivelul oraşelor şi comunelor şi a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora; avocaţii; comisarii Gãrzii Financiare; personalul vamal; persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societãţilor naţionale, al bãncilor şi societãţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, al instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unitãţilor centrale financiar-bancare; persoanele prevãzute la <>art. 8^1 din Legea nr. 78/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare; lichidatorii judiciari; executorii Autoritãţii pentru Valorificarea Activelor Statului.
(1^2) Direcţia Naţionalã Anticorupţie este competentã sã efectueze urmãrirea penalã, dacã s-a cauzat o pagubã materialã mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cazul infracţiunilor prevãzute la art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5, art. 246, 247, 248 şi 248^1 din Codul penal, al infracţiunilor prevãzute la <>art. 175, 177 şi 178-181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi în <>Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
(2) Procurorii specializaţi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectueazã în mod obligatoriu urmãrirea penalã pentru infracţiunile prevãzute la alin. (1), (1^1) şi (1^2)."
Dispoziţiile constituţionale invocate ca fiind încãlcate prin aceste texte de lege sunt cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii, în art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil şi în art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea pentru toţi a justiţiei.
Analizând aceastã excepţie, se constatã cã dispoziţiile de lege criticate au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate într-o cauzã în care, formulându-se critici identice, se invoca încãlcarea art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) şi art. 124 alin. (2) din Constituţie. Cu acel prilej, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate prin <>Decizia nr. 876 din 30 noiembrie 2006 , a constatat cã, în realitate, criticile autorului nu vizeazã neconstituţionalitatea prevederilor legale ce fac obiectul excepţiei, ci modul de interpretare şi aplicare a legii în cauza dedusã judecãţii.
Astfel, autorul excepţiei susţine cã împotriva inculpaţilor nu s-a efectuat urmãrirea penalã şi nu au fost trimişi în judecatã pentru o infracţiune de corupţie şi, în consecinţã, "urmãrirea penalã efectuatã de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi trimiterea în judecatã sub aspectul sãvârşirii infracţiunii prevãzute de <>art. 13 din Legea nr. 78/2000 , în baza dispoziţiilor procedurale cuprinse în <>art. 13 alin. (1), (1^1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 , cu modificãrile ulterioare, respectiv <>art. 22 din Legea nr. 78/2000 , s-a fãcut cu înfrângerea prevederilor art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) şi art. 124 alin. (2) din Constituţia României".
În acest context, se solicitã Curţii Constituţionale cenzurarea unei eventuale interpretãri a dispoziţiilor ce reglementeazã activitatea şi competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, interpretare ce ar determina, potrivit susţinerilor autorului excepţiei, deturnarea scopului înfiinţãrii şi atribuţiilor specifice acestei direcţii, extinderea nelegalã a obiectului de activitate şi a atribuţiilor sale, substituiri nelegale între organele judiciare, discriminarea cetãţenilor chemaţi în justiţie.
Asemenea critici, vizând interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale, nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã", fiind de competenţa instanţelor judecãtoreşti, în cadrul cãilor de atac prevãzute de lege.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care sã justifice schimbarea jurisprudenţei, cele statuate prin <>Decizia nr. 876/2006 , îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Faţã de cele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2), art. 13 şi <>art. 22 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi a dispoziţiilor <>art. 13 alin. (1), (1^2) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie ridicatã de Vasile Ioan Savu în Dosarul nr. 32.437/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 februarie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
