Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 168 din 27 februarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 203 din 26 martie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi art. 206 din Codul penal, excepţie ridicatã de Vasile Scãrlãtescu în Dosarul nr. 3.918/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penalã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca devenitã inadmisibilã, întrucât prin <>Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007 , Curtea Constituţionalã a admis excepţia având acelaşi obiect, constatând neconstituţionalitatea <>art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, prin care au fost abrogate dispoziţiile art. 205 şi art. 206 din Codul penal.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 octombrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 3.918/3/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi art. 206 din Codul penal, excepţie ridicatã de Vasile Scãrlãtescu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 26 privind viaţa intimã, familialã şi privatã, precum şi celor ale art. 30 referitoare la libertatea de exprimare.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate are legãturã cu soluţionarea cauzei şi dispune trimiterea cauzei Curţii Constituţionale în vederea soluţionãrii excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 205 şi 206 din Codul penal.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã <>art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 nu contravine prevederilor din Legea fundamentalã invocate în motivarea excepţiei. În acest sens, aratã cã dezincriminarea infracţiunilor de insultã şi calomnie reprezintã opţiunea legiuitorului pentru a se asigura exercitarea libertãţii de exprimare la adãpost de ameninţarea aplicãrii unei sancţiuni penale, care, în orice sistem de drept, reprezintã cea mai asprã sancţiune juridicã. Sub imperiul unei ameninţãri permanente cu o sancţiune penalã, libertatea de exprimare era afectatã în mod semnificativ, întrucât impunea persoanei o atitudine de autocenzurã, care ar trebui determinatã doar de raţiuni etnice, iar nu de teama unei pedepse penale imediate. Chiar în ipoteza lezãrii demnitãţii unei persoane prin exercitarea libertãţii de exprimare, indiferent de prejudiciile cauzate, aplicarea unei pedepse penale era disproporţionatã faţã de scopul urmãrit prin sancţionarea unei asemenea fapte. În plus, în cazul exercitãrii abuzive a libertãţii de exprimare, persoana lezatã are posibilitatea sã obţinã, pe cale civilã, repararea prejudiciului suferit.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit încheierii de sesizare a Curţii, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 205 şi 206 din Codul penal. Din examinarea susţinerilor autorului excepţiei se constatã însã cã, în realitate, acesta criticã prevederile <>art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, prin care au fost abrogate dispoziţiile art. 205 şi 206 din Codul penal. Aşa fiind, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006, care au urmãtorul cuprins: "Articolele 205, 206 [...] se abrogã."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 26 privind viaţa intimã, familialã şi privatã, precum şi celor ale art. 30 referitoare la libertatea de exprimare.
Examinând excepţia ridicatã, Curtea reţine cã prin <>Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007, referitoare la prevederile <>art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, a constatat cã partea referitoare la abrogarea dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal este neconstituţionalã.
În consecinţã, având în vedere prevederile <>art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cãrora excepţia este inadmisibilã atunci când printr-o decizie anterioarã s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor ce fac obiectul excepţiei, precum şi împrejurarea cã <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 62 din 18 ianuarie 2007 a fost pronunţatã la o datã ulterioarã încheierii de sesizare din 16 octombrie 2006, prezenta excepţie urmeazã a fi respinsã ca devenitã inadmisibilã.
Faţã de cele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, excepţie ridicatã de Vasile Scãrlãtescu în Dosarul nr. 3.918/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 februarie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
