Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 167 din 6 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 416 din 13 iunie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, cu modificãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Timotei Matcu în Dosarul nr. 1.144/2002 al Judecãtoriei Darabani.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 509C/2002 având ca obiect aceiaşi excepţie, ridicatã de Gheorghe Alupoaie şi Danut Alupoaie în Dosarul nr. 1.148/2002 al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere identitatea de obiect a acestora.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, raportat la art. 164 din Codul de procedura civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 509C/2002 la Dosarul nr. 508C/2002, care a fost primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate. Se arata ca dispoziţiile criticate nu instituie un tratament discriminatoriu pentru cetãţenii localitãţilor rurale fata de cei ai oraşelor, principiul constituţional al egalitãţii în drepturi a cetãţenilor presupunand tratament egal doar pentru cetãţenii aflaţi în situaţii identice. Totodatã, nu sunt incalcate nici celelalte dispoziţii constituţionale invocate în susţinerea exceptiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin încheierile din 2 octombrie 2002, pronunţate în dosarele nr. 1.144/2002 şi nr. 1.148/2002, Judecãtoria Darabani a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 18/1996 , cu modificãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Timotei Matcu şi, respectiv, de Gheorghe Alupoaie şi Danut Alupoaie.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate, identicã în ambele dosare, autorii acesteia susţin ca dispoziţiile <>art. 16 din Legea nr. 18/1996 , cu modificãrile ulterioare, potrivit cãrora locuitorii din mediul rural sunt obligaţi sa asigure paza prin rotaţie a localitãţilor, incalca principiul egalitãţii în fata legii prevãzut de art. 16 din Constituţie, precum şi dispoziţiile art. 39 din Constituţie care interzice munca forţatã. De asemenea, se invoca de cãtre autorii exceptiei şi încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 53 alin. (3) privind contribuţiile financiare, ale art. 51 privind respectarea Constituţiei şi a legilor, precum şi cele ale art. 150 alin. (1) privind conflictul temporal de legi.
Judecãtoria Darabani nu şi-a exprimat opinia asupra exceptiei, considerând ca, în susţinerea acesteia, "pot fi aduse argumente şi pro şi contra".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere, se susţine ca, potrivit textului criticat, "asigurarea pazei bunurilor publice şi ale cetãţenilor prin paza efectuatã de cãtre locuitorii comunelor şi satelor reprezintã doar una din posibilitãţile pe care legea le prevede pentru localitãţile rurale, putându-se opta pentru oricare din celelalte variante, şi anume: paza cu gardieni publici, paza cu paznici salariaţi sau prin societãţi specializate de paza, în funcţie de decizia locuitorilor, care sunt consultaţi în prealabil". Totodatã, se apreciazã ca legea, care prevede, pentru locuitorii din mediul rural, posibilitatea de a-şi stabili concret modalitatea prin care se asigura paza bunurilor, "nu creeazã o obligaţie în plus pentru aceştia în raport cu locuitorii oraşelor, ci are în vedere faptul ca în localitãţile rurale multe activitãţi pot fi organizate prin contribuţia nemijlocitã a cetãţenilor". În consecinta, se apreciazã ca nu sunt incalcate dispoziţiile art. 16 din Constituţie care instituie egalitatea în drepturi a cetãţenilor. Referitor la pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 53 alin. (3) din Constituţie, Guvernul apreciazã ca textul respectiv, referindu-se la contribuţiile financiare ale cetãţenilor, nu este incident în cauza.
Avocatul Poporului considera ca excepţia este neîntemeiatã. În susţinerea acestui punct de vedere se arata ca, în cauza, nu este încãlcat principiul egalitãţii în drepturi, întrucât diferenţa de tratament juridic privind organizarea pazei în mediul rural fata de cea existenta în oraşe se justifica, astfel încât nu se poate retine ca textul criticat ar institui un tratament discriminatoriu.
De asemenea, se arata de cãtre Avocatul Poporului, nu poate fi reţinutã nici încãlcarea dispoziţiilor art. 39 din Constituţie, întrucât, asa cum prevede "art. 39 alin. (2) lit. c), nu constituie munca forţatã prestaţiile care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege". Or, "obligaţia de a asigura paza bunurilor publice şi ale cetãţenilor se stabileşte prin hotãrâre a consiliilor locale, adoptatã în baza <>Legii nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, modificatã şi completatã, dupã consultarea prealabilã a locuitorilor".
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 51, art. 53 alin. (3) şi ale art. 150 din Constituţie, invocate de autorii exceptiei, Avocatul Poporului considera ca "acestea nu au legatura cu dispoziţiile legale criticate".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei îl formeazã dispoziţiile <>art. 16 din Legea nr. 18 din 4 aprilie 1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, astfel cum au fost modificate prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 161 din 13 octombrie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 9 noiembrie 2000.
Textul criticat pentru neconstituţionalitate are urmãtorul cuprins:
- Art. 16: "(1) Primãrii sunt obligaţi sa ia mãsuri ca în comune şi sate sa se asigure paza bunurilor publice şi ale cetãţenilor prin formele prevãzute de prezenta lege şi de cãtre locuitorii acestora prin rotaţie, conform hotãrârilor consiliilor locale, dupã consultarea prealabilã a locuitorilor. Consultarea locuitorilor se realizeazã prin adunãri populare organizate pe sate.
(2) Persoanele care executa paza prin rotaţie trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute la art. 19 alin. (1) lit. a)-d), sa nu depãşeascã maximul vârstei de pensionare şi sa poarte însemne distinctive în timpul executãrii serviciului de paza.
(3) Plata serviciului de paza se va asigura din fondurile bugetare locale."
Autorii exceptiei susţin ca acest text de lege incalca dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 39, 51, 53 şi ale art. 150 alin. (1) din Constituţie, texte care au urmãtorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 39: "Munca forţatã este interzisã.
(2) Nu constituie munca forţatã:
a) serviciul cu caracter militar sau activitãţile desfãşurate în locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu presteazã serviciul militar obligatoriu din motive religioase;
b) munca unei persoane condamnate, prestatã în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionatã;
c) prestaţiile impuse în situaţia creata de calamitati ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege.";
- Art. 51: "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.";
- Art. 53: "(1) Cetãţenii au obligaţia sa contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure aşezarea justa a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afarã celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale.";
- Art. 150 alin. (1): "Legile şi toate celelalte acte normative rãmân în vigoare, în mãsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii."
În esenta, critica de neconstituţionalitate se bazeazã pe susţinerea ca textul <>art. 16 din Legea nr. 18/1996 , cu modificãrile ulterioare, ar institui o discriminare a locuitorilor satelor fata de cei de la oraşe în ceea ce priveşte obligaţiile de paza, prin prevederea obligaţiei de prestare a pazei prin rotaţie, ceea ce ar avea şi semnificatia prestãrii unei munci forţate, a unei contribuţii neconstituţionale, precum şi a nerespectãrii supremaţiei Constituţiei printr-o reglementare care contravine dispoziţiilor acesteia.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiatã în sensul celor ce se vor arata în continuare.
În ceea ce priveşte critica autorilor exceptiei privind încãlcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie care instituie principiul egalitãţii cetãţenilor în fata legii, Curtea retine ca este neîntemeiatã. În jurisprudenta sa, Curtea Constituţionalã a stabilit, în acord cu jurisprudenta Curţii Europene a Drepturilor Omului, ca acest principiu constituţional nu are semnificatia uniformitatii, existând posibilitatea instituirii unor reglementãri juridice diferite pentru situaţii care sunt diferite. Or, în acest sens, este evident ca instituirea prin lege a unui sistem diferit de organizare a pazei bunurilor în mediul rural, fata de cel existent la oraş, are o justificare raţionalã şi obiectivã care rezida în specificul vieţii rurale, în rãspândirea bunurilor (inclusiv a recoltelor) pe suprafeţe intinse şi deschise, în ocupaţia locuitorilor - preponderent agricolã -, în nivelul veniturilor bugetare, în tradiţiile existente etc.
Curtea nu poate retine nici susţinerea autorilor exceptiei privind încãlcarea dispoziţiilor art. 39 din Constituţie, în contextul în care însuşi textul invocat prevede la alin. (2) lit. c) ca nu constituie munca forţatã "prestaţiile impuse în situaţia creata de calamitati ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege". Ca atare, <>art. 16 din Legea nr. 18/1996 , cu modificãrile ulterioare, nu incalca dispoziţiile art. 39 alin. (1) din Constituţie, de vreme ce însuşi textul constituţional [art. 39 alin. (2) lit. c) teza a doua] excepteazã prestaţiile impuse de textul de lege criticat, şi anume executarea serviciului de paza, prin rotaţie, de cãtre locuitorii din mediul rural, cu consultarea locuitorilor intruniti în adunãri populare organizate pe sate.
Cat priveşte invocarea de cãtre autorii exceptiei, în susţinerea acesteia, a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie care interzic orice alte contribuţii financiare cu excepţia impozitelor şi taxelor ori a altor prestaţii stabilite prin lege în situaţii excepţionale, Curtea constata ca aceste dispoziţii constituţionale nu sunt incidente în cauza, întrucât prestarea pazei de cãtre locuitori, în condiţiile legii, nu are legatura cu prevederile acestui text constituţional care se referã la contribuţii financiare.
De asemenea, nu sunt incidente în cauza dispoziţiile art. 150 din Constituţie care se referã la legile preconstitutionale şi nu la legi adoptate în cadrul regimului constituţional instituit în anul 1991, cum este cazul legii criticate pentru neconstituţionalitate în acest dosar.
Pe baza considerentelor mai sus expuse, din care rezulta ca textul criticat nu contravine Constituţiei, Curtea retine ca nu este încãlcat principiul supremaţiei Constituţiei, înscris în art. 51 al Legii fundamentale.
În sfârşit, Curtea constata ca textul legal privind obligaţia locuitorilor de a asigura în comune paza bunurilor publice şi ale cetãţenilor, criticat ca fiind neconstitutional, nu contravine Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, ratificat de România prin <>Decretul nr. 212/1974 , publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974. Pactul, garantand la art. 6 pct. 1 "[...] dreptul la munca ce cuprinde dreptul pe care îl are orice persoana de a obţine posibilitatea sa-şi câştige existenta printr-o munca liber aleasã sau acceptatã [.. .]", precizeazã la art. 4 posibilitatea statelor pãrţi ca, în ceea ce priveşte folosinta drepturilor asigurate în conformitate cu Pactul, sa supunã aceste drepturi "la limitarile stabilite de lege, numai în mãsura compatibila cu natura acestor drepturi şi exclusiv în vederea promovãrii bunastarii generale într-o societate democratica".
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, cu modificãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Timotei Matcu în Dosarul nr. 1.144/2002, precum şi de Gheorghe Alupoaie şi Danut Alupoaie în Dosarul nr. 1.148/2002 ale Judecãtoriei Darabani.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 6 mai 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
