Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 167 din 26 februarie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) lit. g) teza finala din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, precum si ale art. 2 teza intai si art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 17 martie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. (3) lit. g) teza finalã din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, precum şi ale art. 2 teza întâi şi <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, excepţie ridicatã de Carmen Brãtescu în Dosarul nr. 2.816/314/2007 al Judecãtoriei Suceava.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii dã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate ca inadmisibilã, întrucât prin motivarea acesteia sunt formulate critici de aplicare şi interpretare a legii, iar nu de încãlcare a Constituţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 1 octombrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 2.816/314/2007, Judecãtoria Suceava a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. (3) lit. g) teza finalã din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, precum şi ale art. 2 teza întâi şi <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic. Excepţia a fost ridicatã de Carmen Brãtescu într-un dosar având ca obiect o contestaţie la executare, în care aceasta contestã calitatea de reprezentanţi juridici unor prepuşi ai Administraţiei Finanţelor Publice Suceava şi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava, pãrţi cu care se aflã în litigiu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în esenţã, se susţine cã textele de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece:
- prin formularea actualã, <>art. 2 alin. (3) lit. g) teza finalã din Legea nr. 188/1999 "permite funcţionarilor publici nerespectarea <>legii (Legea nr. 514/2003 şi a Statutului profesiei de consilier juridic) în desfiderea normei constituţionale, statuarea acestora mai presus de lege şi perturbarea sistemului de justiţie românesc, viciind cadrul procesual, exercitând o profesie - PROFESIA DE CONSILIER JURIDIC - în alte condiţii decât prevede legea";
- art. 2 teza finalã şi <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003 "perpetueazã un act normativ abrogat, respectiv <>Decretul nr. 143/1955 , menţinând în actualitate o funcţie care nu mai existã - funcţia de consilier juridic - salariat în cadrul unor compartimente funcţionale (oficii juridice, birouri juridice, servicii juridice, direcţii juridice)".
Aşa fiind, autorul excepţiei considerã cã <>art. 2 alin. (3) lit. g) teza finalã din Legea nr. 188/1999 , precum şi art. 2 teza întâi şi <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003 contravin art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (1) şi art. 16 alin. (2) din Constituţie. În sensul acestor susţineri, aratã cã, potrivit <>Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, activitatea de reprezentare judiciarã a statului, a autoritãţilor publice centrale şi locale, a instituţiilor publice şi de interes public, precum şi a tuturor persoanelor juridice de drept public şi privat "a devenit atributul exclusiv al profesiei de consilier juridic". În timp ce, conform <>art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 , funcţia publicã reprezintã ansamblul atribuţiilor şi responsabilitãţilor, stabilite de lege, în scopul realizãrii prerogativelor de putere publicã de cãtre administraţia publicã centralã şi localã, profesia de consilier juridic este reglementatã distinct, "atributul profesiei constituindu-l activitãţile juridice de consultanţã, asistenţã şi reprezentare juridicã, avizare pentru legalitate şi contrasemnare acte juridice", toate desfãşurate în regim de independenţã profesionalã, conform prevederilor coroborate ale art. 10 lit. b) şi <>art. 23 din Legea nr. 514/2003 . Aşadar, activitatea profesionalã a consilierului juridic de reprezentare în justiţie "se desfãşoarã sub incidenţa mandatului şi nicidecum ca prerogativã de putere publicã", incompatibilitatea dintre funcţia publicã şi profesia de consilier juridic fiind "statuatã de legiuitor în <>art. 10 lit. c) din Legea nr. 514/2003 ". În continuare, autorul excepţiei mai aratã: imprecizia şi insuficienţa redactãrii art. 2 teza întâi şi a <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003 creeazã "o confuzie care a perpetuat exercitarea atributelor exclusive de reprezentare juridicã ale unei noi profesii reglementate (profesia de consilier juridic) de cãtre funcţionarii publici reglementaţi prin <>Legea nr. 188/1999 - ce exercitã în mod exclusiv prerogative de putere publicã, incompatibile cu activitãţile profesionale de reprezentare judiciarã"; prin abrogarea <>Decretului nr. 143/1955 au dispãrut gradele profesionale ale funcţiei de jurisconsult, astfel încât, odatã cu organizarea exercitãrii profesiei de consilier juridic, nu mai existã posibilitatea numirii în funcţia de consilier juridic, "norma prevãzutã în art. 2 şi <>art. 3 cu referire la numirea în funcţie fiind caducã"; Legea nr. 514/2003 "nu mai permite organizarea de oficii juridice, birouri juridice, servicii sau direcţii juridice cu organizare ierarhicã profesionalã", iar perpetuarea lor la nivelul instituţiilor şi autoritãţilor publice contravine "normei constituţionale prevãzute de art. 1 alin. (5)", "statuându-se mai presus de lege în desfiderea art. 16 alin. (2) din Legea fundamentalã". În legãturã cu invocarea încãlcãrii art. 15 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãruia cetãţenii au drepturile şi libertãţile consacrate prin legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea, autorul excepţiei aratã cã, "pentru a exercita atributele profesiei de consilier juridic, licenţiatul unei facultãţi de drept trebuie sã dobândeascã aceastã calitate profesionalã prin apartenenţa la corpul profesional al consilierilor juridici, care este singurul în mãsurã sã-l verifice sub aspectul compatibilitãţilor, al demnitãţii, şi sã organizeze primirea în profesie şi efectuarea stagiului obligatoriu de doi ani, conform legii şi statutului profesiei de avocat, aşa cum imperativ statueazã <>art. 12 din Legea nr. 514/2003 ". Or, în conformitate cu <>art. 52 din Legea nr. 188/1999 , funcţionarii publici efectueazã stagiu pentru funcţia publicã de execuţie, astfel cã, "în mod evident, suntem în faţa a douã profesii distincte - "profesia" de funcţionar public - cu prerogative de putere publicã, reglementatã prin lege specialã şi statut propriu profesional, şi profesia juridicã de consilier juridic, reglementatã prin lege şi statut propriu profesional".
Judecãtoria Suceava nu şi-a exprimat punctul de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este inadmisibilã, întrucât "cele menţionate" "sunt strict probleme de aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale şi ele nu încalcã vreo prevedere constituţionalã".
Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât: "nu contravin sub niciun aspect normelor fundamentale, ele izvorând din raporturile contractuale ce se desfãşoarã între autoritate şi funcţionarul acesteia în baza contractului de muncã"; consilierul juridic poate fi numit în funcţie sau angajat în muncã numai în condiţiile legii şi, "odatã numit în funcţie, consilierul are statutul funcţionarului, potrivit funcţiei şi categoriei acesteia"; "nu instituie discriminãri pe criterii arbitrare, fiind aplicabile în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipotezele normelor legale."
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie:
- <>Art. 2 alin. (3) lit. g) teza finalã din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, care prevede: "(3) Activitãţile desfãşurate de funcţionarii publici, care implicã exercitarea prerogativelor de putere publicã, sunt urmãtoarele: [...] g) [...] precum şi reprezentarea în justiţie a autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea;";
- Art. 2 teza întâi - "Consilierul juridic poate sã fie numit în funcţie [...] în condiţiile legii" - şi art. 3 alin. (1) - "Consilierul juridic numit în funcţie are statutul funcţionarului, potrivit funcţiei şi categoriei acesteia" - din <>Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003.
În opinia autorului excepţiei, aceste texte de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) care dispune cã, "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", ale art. 15 alin. (1) potrivit cãruia "Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea" şi ale art. 16 alin. (2) care stabileşte cã "Nimeni nu este mai presus de lege."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
În esenţã, potrivit criticilor formulate, <>art. 2 alin. (3) lit. g) teza finalã din Legea nr. 188/1999 este neconstituţional, deoarece "permite funcţionarilor publici nerespectarea <>legii (Legea nr. 514/2003 şi a Statutului profesiei de consilier juridic) în desfiderea normei constituţionale, statuarea acestora mai presus de lege şi perturbarea sistemului de justiţie românesc, viciind cadrul procesual, exercitând o profesie - PROFESIA DE CONSILIER JURIDIC - în alte condiţii decât prevede legea", iar art. 2 teza finalã şi <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003 sunt neconstituţionale, întrucât "perpetueazã un act normativ abrogat, respectiv <>Decretul nr. 143/1955 , menţinând în actualitate o funcţie care nu mai existã - funcţia de consilier juridic - salariat în cadrul unor compartimente funcţionale (oficii juridice, birouri juridice, servicii juridice, direcţii juridice)".
Analizând aceste susţineri, Curtea constatã cã ele nu constituie motive de neconstituţionalitate, din care sã rezulte, aşa cum invocã autorul excepţiei, încãlcarea art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (1) sau art. 16 alin. (2) din Constituţie, şi nici a altor prevederi din Legea fundamentalã. În principal, criticile privesc necorelãri de reglementare între douã acte normative - <>Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic şi <>Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici -, precum şi modul de aplicare a dispoziţiilor acestor legi. Or, constituţionalitatea unei dispoziţii de lege nu poate fi examinatã prin raportare la o altã dispoziţie legalã, ci, potrivit <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, controlul se efectueazã numai prin raportare la prevederile şi principiile Constituţiei. Aşadar, aspecte ca cele arãtate nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii, coordonarea legislaţiei în vigoare fiind de competenţa autoritãţii legiuitoare.
Pentru aceleaşi argumente nu pot fi analizate nici celelalte consideraţii pe care autorul excepţiei le exemplificã, detaliat, sub aspectul "incompatibilitãţilor" de reglementare existente între legile menţionate, şi nici pe cele constând în eventuale deficienţe de redactare, cum ar fi, de exemplu, "imprecizia şi insuficienţa redactãrii art. 2 teza întâi şi a <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003 ", care creeazã "o confuzie care a perpetuat exercitarea atributelor exclusive de reprezentare juridicã ale unei noi profesii reglementate (profesia de consilier juridic) de cãtre funcţionarii publici reglementaţi prin <>Legea nr. 188/1999 - ce exercitã în mod exclusiv prerogative de putere publicã, incompatibile cu activitãţile profesionale de reprezentare judiciarã".
De altfel, Curtea constatã cã, nici în sine, prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5), ale art. 15 alin. (1) sau ale art. 16 alin. (2) din Constituţie. Astfel, reglementarea cuprinsã în <>art. 2 alin. (3) lit. g) teza finalã din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici constã în definirea "funcţiei publice" în sensul cã aceasta "reprezintã ansamblul atribuţiilor şi responsabilitãţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizãrii prerogativelor de putere publicã de cãtre administraţia publicã centralã, administraţia publicã localã şi autoritãţile administrative autonome", precum şi în enunţarea activitãţilor desfãşurate de funcţionarii publici, care implicã exercitarea prerogativelor de putere publicã, între care şi cea prevãzutã în teza finalã a lit. g) - criticate ca fiind neconstituţionale - şi anume "reprezentarea în justiţie a autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea". Din cuprinsul acestor dispoziţii nu rezultã încãlcarea obligaţiei de a respecta Constituţia şi legile ţãrii şi nici nesocotirea prevederii constituţionale potrivit cãreia "Nimeni nu este mai presus de lege". Curtea constatã, de asemenea, cã textul de lege criticat, care dispune, aşa cum s-a arãtat, în legãturã cu o categorie de personal - funcţionarul public, nu are incidenţã cu prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (1) referitor la drepturile şi libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi de care beneficiazã cetãţenii. Pentru aceleaşi raţiuni nu se poate reţine nici contrarietatea dintre textele din Constituţie menţionate şi art. 2 teza întâi şi <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, întrucât ele stabilesc posibilitatea numirii în funcţie a consilierului juridic, în condiţiile legii, care are statutul funcţionarului, potrivit funcţiei şi categoriei acestuia.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. (3) lit. g) teza finalã din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, precum şi ale art. 2 teza întâi şi <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, excepţie ridicatã de Carmen Brãtescu în Dosarul nr. 2.816/314/2007 al Judecãtoriei Suceava.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 februarie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
