Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 167 din 10 decembrie 1998 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale
Lucian Mihai - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Ioan Muraru - judecãtor Nicolae Popa - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Romul Petru Vonica - judecãtor Paula C. Pantea - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol, soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, ridicatã de Societatea Comercialã "Interbrands Marketing & Distribution" - S.R.L. România în Dosarul nr. 80/C/1998 al Tribunalului Bucureşti - Secţia contencios administrativ. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 24 noiembrie 1998, în prezenta reprezentantului Ministerului Public, a Societãţii Comerciale "Interbrands Marketing & Distribution" - S.R.L. România şi a Garzii financiare centrale, fiind consemnate în încheierea de la aceeaşi data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 10 decembrie 1998.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Tribunalul Municipiului Bucureşti - Secţia contencios administrativ, prin Încheierea din 16 martie 1998, pronunţatã în Dosarul nr. 80/C/1998, a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, ridicatã de Societatea Comercialã "Interbrands Marketing & Distribution" - S.R.L. România. În motivarea exceptiei se susţine ca dispoziţiile atacate incalca principiile constituţionale prevãzute la art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) şi art. 53 alin. (2) din Constituţie, precum şi principiul non bis în idem, reflectat în unele texte constituţionale, deoarece contravenienta este obligatã sa verse la buget, pe lângã impozitele, taxele şi contribuţiile neplãtite, o suma egala cu dublul diferenţelor constatate în cazul sãvârşirii unei noi contravenţii. Astfel, se ajunge, în opinia autoarei exceptiei, la o impozitare împovãrãtoare şi discriminatorie a societãţii comerciale în raport cu alte subiecte de drept. De asemenea, se mai susţine ca, în ipoteza în care sancţiunea prevãzutã la <>art. 18 din Legea nr. 87/1994 este consideratã ca o sancţiune fiscalã de sine stãtãtoare, aceasta constituie o confiscare specialã, care opereazã dincolo de câmpul infractional şi contraventional, incalcand astfel prevederile art. 41 alin. (8) din Constituţie. Exprimandu-şi opinia, instanta de judecata apreciazã excepţia ca "admisibilã", întrucât, în virtutea prevederilor art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) şi ale art. 53 alin. (2) din Constituţie, nu se pot aplica doua sancţiuni pentru aceeaşi fapta, legiuitorul fiind obligat sa facã o repartizare echitabila a sarcinilor fiscale. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului. Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã excepţia ca neîntemeiatã, arãtând ca dispoziţiile <>art. 18 din Legea nr. 87/1994 nu au nici o legatura cu prevederile art. 1 alin. (3) şi ale <>art. 16 alin. (1) din Constituţie. Adoptarea Legii nr. 87/1994 a avut în vedere combaterea evaziunii fiscale în concordanta cu prevederile art. 53 alin. (1) din Constituţie. În ceea ce priveşte încãlcarea principiului non bis în idem prin aplicarea a trei sancţiuni fiscale, se arata ca mãsura prevãzutã la art. 18 este o "penalizare fiscalã reparatorie care intervine ca urmare a lipsirii bugetului de contribuţia constituţionalã a cetãţenilor la cheltuielile publice, în vederea descurajarii evaziunii fiscale practicate de unii agenţi economici". Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, precum şi dispoziţiile <>art. 18 din Legea nr. 87/1994 , raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea Constituţionalã este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost legal sesizatã. Potrivit <>art. 18 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, "În cazul în care impozitele, taxele şi contribuţiile datorate statului au fost diminuate, prin încãlcarea dispoziţiilor fiscale, persoana contravenienta va vãrsa, pe lângã impozitele, taxele şi contribuţiile neachitate, o suma egala cu diferenţele de impozite, taxe şi contribuţii stabilite de organul de control." Cu privire la aceste prevederi legale, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 97 din 9 iulie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 4 august 1998, constatând ca aceste dispoziţii sunt neconstituţionale. Potrivit art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã, nu pot face obiectul exceptiei de neconstituţionalitate prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale, iar conform alin. (6) al aceluiaşi articol, într-o asemenea situaţie instanta judecãtoreascã are obligaţia de a respinge ea însãşi excepţia ridicatã, fãrã a mai sesiza Curtea Constituţionalã. În raport cu aceste reglementãri, Curtea retine ca, în speta, excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 18 din Legea nr. 87/1994 a fost ridicatã la 16 martie 1998, adicã la o data anterioarã pronunţãrii şi publicãrii Deciziei nr. 97 din 9 iulie 1998, decizie ale carei existenta şi conţinut este evident ca nu puteau fi cunoscute de cãtre autorul exceptiei ori de cãtre instanta judecãtoreascã. De aceea, deşi Curtea a fost legal sesizatã, excepţia a devenit ulterior inadmisibila şi urmeazã a fi respinsã, confirmandu-se în acest fel caracterul obligatoriu al Deciziei nr. 97 din 9 iulie 1998. Prin aceasta decizie Curtea a reţinut, în esenta, ca <>art. 18 din Legea nr. 87/1994 , prin care se dispune vãrsarea de cãtre contribuabil la stat, pe lângã impozitele, taxele şi contribuţiile neachitate, a unei sume egale sau duble, dupã caz, cu diferenţele de impozite, taxe şi contribuţii stabilite de organele de control cu titlu de sancţiune, dar care nu constituie nici infracţiune, nici contravenţie, instituie în acest fel o confiscare. Astfel, sunt incalcate dispoziţiile art. 41 alin. (8) din Constituţie, care prevãd: "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii", precum şi ale alin. (7) din acelaşi text constituţional, în conformitate cu care "Averea dobandita licit nu poate fi confiscatã. Caracterul licit al dobândirii se prezuma".
Pentru motivele arãtate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A. c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, ridicatã de Societatea Comercialã "Interbrands Marketing & Distribution" - S.R.L. România în Dosarul nr. 80/C/1998 al Tribunalului Bucureşti - Secţia contencios administrativ. Definitiva. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 10 decembrie 1998.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent, Maria Bratu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
