Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 165 din 6 mai 2003  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii si ale   art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele masuri de urmarire a executarii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societatilor comerciale    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 165 din 6 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii si ale art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele masuri de urmarire a executarii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societatilor comerciale

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 441 din 23 iunie 2003

Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii şi ale <>art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societãţilor comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Holland Precision Parts" - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 9.776/2002 al Tribunalului Bucureşti - Secţia comercialã.
La apelul nominal rãspunde avocat Antonie Iorgovan, reprezentantul Autoritãţii pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului, lipsind autorul exceptiei, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul partii prezente solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate, arãtând ca dispoziţiile <>art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 , ca de altfel intreaga lege, nu conţin prevederi retroactive. Intenţia legiuitorului este de a reglementa pentru viitor situaţii juridice existente la data intrãrii legii în vigoare, dar ale cãror efecte încã nu s-au produs. De altfel, fiind o norma de procedura, alin. (2) al art. 41 nu poate fi neconstitutional fãrã ca excepţia sa fi fost ridicatã şi cu privire la alin. (1), norma de drept substanţial.
În legatura cu invocarea, de cãtre autorul exceptiei, a încãlcãrii art. 15 alin. (2) din Constituţie prin dispoziţiile <>art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 se arata ca aceste prevederi criticate se aplica exclusiv unor situaţii existente, aflate în derulare, ca raporturi contractuale, producand efecte numai pentru viitor. Aceasta rezulta din prevederile <>art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 .
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã, deoarece, atât <>art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 , cat şi <>art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 nu conţin prevederi retroactive. Dimpotriva, aceste acte normative conţin precizãri care exclud retroactivitatea.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 septembrie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 9.776/2002, Tribunalul Bucureşti - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 şi ale <>art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Holland Precision Parts" - S.R.L. din Braşov.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile legale criticate incalca în mod vadit principiul constituţional al neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie.
În felul acesta, arata autorul exceptiei, textele criticate "modifica unele contracte încheiate în perioade trecute, în sensul includerii - opae legis - a unor clauze noi, care modifica retroactiv, mai mult sau mai puţin, unele raporturi contractuale, în sensul ca se stabilesc drepturi şi obligaţii contractuale noi în vreme ce unele drepturi ori obligaţii preexistente dispar, o anumitã parte contractantã dobândeşte instrumente juridice noi de a acţiona impotriva partii cocontractante, se stabilesc modalitãţi noi de desfiinţare a contractului, cu efecte juridice diferite - se introduce noţiunea de rezolutiune a contractului - cu efecte atât ex tunc cat şi pentru viitor, în locul notiunii de reziliere, care era iniţial prevãzutã în contract şi care produce numai efecte ex nunc". În acest fel, se arata în continuare, "obligaţiile îndeplinite parţial sau integral de cãtre pãrţi, în baza contractelor ce intra sub incidenta celor doua texte de lege, pot fi acum lipsite de efectele juridice scontate, prin aplicarea acestor texte, ceea ce echivaleaza cu o anulare retroactivã a validitãţii unor acte, plati sau prestaţiuni îndeplinite de cãtre cumpãrãtori din contractele respective".
Totodatã, se arata în motivarea exceptiei de neconstituţionalitate, contractele încheiate iniţial, denumite contracte de vânzare-cumpãrare de acţiuni, supuse regimului juridic al unor contracte comerciale de drept comun, sunt transformate, prin textele de lege criticate, în contracte de privatizare, supuse regimului actelor administrative, în care una dintre pãrţi emite acte de putere.
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 41 din Legea nr. 137/2002 , autorul exceptiei susţine ca acestea transforma orice pact comisoriu din contractele încheiate în pact comisoriu expres de gradul IV, cu efectele şi consecinţele ce decurg din aceasta, ceea ce reprezintã o modificare retroactivã, cu consecinţe din cele mai serioase.
Tribunalul Bucureşti - Secţia comercialã considera ca dispoziţiile legale criticate nu contravin principiului constituţional al neretroactivitatii legii, întrucât "desfiinţarea contractului de vânzare-cumpãrare de acţiuni, încheiat în cadrul procesului de privatizare, are loc ca efect al pactului comisoriu înscris în cuprinsul contractelor şi consimţit de pãrţi - vânzãtor şi cumpãrãtor - la data semnãrii lor şi nu în temeiul <>Legii nr. 137/2002 , care stabileşte cadrul juridic pentru accelerarea procesului de privatizare".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se susţine, în esenta, ca dispoziţiile criticate nu modifica opae legis clauzele contractuale perfectate, ci stabilesc modalitãţi noi de valorificare a clauzei contractuale existente în contractele de privatizare aflate în derulare la data apariţiei actelor normative criticate. Aceste dispoziţii legale se aplica unor situaţii existente la data intrãrii lor în vigoare sau pentru situaţii viitoare, astfel ca nu contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie.
Referitor la împrejurarea ca dispoziţiile legale criticate se aplica unor raporturi juridice nãscute înainte de intrarea lor în vigoare, Guvernul susţine ca, atât timp cat aceste raporturi sunt în curs de desfãşurare, aceasta nu poate constitui o încãlcare a principiului neretroactivitatii legii. În acest sens este menţionatã şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 5/1993.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile partii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137 din 28 martie 2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, modificatã şi completatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 208/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 28 decembrie 2002, precum şi cele ale <>art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25 din 30 ianuarie 2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societãţilor comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 2 februarie 2002, astfel cum a fost modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 506 din 12 iulie 2002 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 26 iulie 2002, şi, ulterior, modificatã şi completatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 40 din 30 ianuarie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 2 februarie 2003, texte care au urmãtorul cuprins:
- <>Art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 : "(2) Notificarea prin care instituţia publica implicata înştiinţeazã cumpãrãtorul asupra desfiinţãrii contractului, ca efect al actionarii pactului comisoriu, constituie înscrisul în baza cãruia se efectueazã reinregistrarea ca acţionar a instituţiei publice implicate de cãtre societatea de registru independenta care tine registrul actionarilor respectivei societãţi comerciale şi de cãtre oficiul registrului comerţului, fãrã a mai fi necesarã îndeplinirea vreunei alte formalitãţi.";
- <>Art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 : "(1) În cazul desfiinţãrii contractului pe cale conventionala sau judiciarã Autoritatea va retine de la cumpãrãtor toate sumele achitate de acesta în contul contractului, reprezentând, dupã caz, avans, rate, dobânzi, penalitãţi achitate cu orice titlu, pana la desfiinţarea acestuia.
(1^1) În cazul desfiinţãrii contractului pe cale conventionala sau judiciarã, pentru prejudicii cauzate Autoritãţii, cumpãrãtorul este obligat la plata daunelor-interese constituite din:
a) sumele reprezentând dobânzile şi penalitãţile datorate pentru ratele scadente şi neachitate pana la data desfiinţãrii contractului, precum şi penalitãţile datorate ca urmare a neîndeplinirii celorlalte obligaţii contractuale;
b) sumele reprezentând dividendele încasate de cumpãrãtor în perioada de valabilitate a contractului;
c) sumele prevãzute de <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.045/2001 privind recuperarea onorariilor de succes plãtite consultantilor de cãtre Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului în cadrul Programului pentru Ajustarea Sectorului Privat (PSAL).
(1^2) Prevederile alin. (1) şi (1^1) se aplica şi proceselor în curs de judecata având ca obiect desfiinţarea contractului, începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe.
(2) Pentru prejudiciile cauzate societãţii de cãtre cumpãrãtor, aceasta poate cere instanţei judecãtoreşti dauneinterese.
(3) Stabilirea prejudiciilor şi a întinderii daunelor-interese prevãzute la alin. (2), precum şi a celor provocate Autoritãţii se va face, la solicitarea societãţii/Autoritãţii, pe baza unei expertize întocmite de persoane fizice şi/sau juridice abilitate prin lege pentru astfel de operaţiuni.
(4) Cheltuielile aferente efectuãrii expertizei prevãzute la alin. (3) vor fi avansate de societate sau, dupã caz, de Autoritate şi vor fi recuperate de la cumpãrãtor."
Critica de neconstituţionalitate vizeazã, în esenta, încãlcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, care are urmãtorul cuprins: "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile."
Examinând textele de lege criticate, Curtea retine ca acestea nu contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie invocate în susţinerea exceptiei.
Din interpretarea sistematica a <>Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 rezulta ca art. 21 nu conţine dispoziţii retroactive. Dimpotriva, conform dispoziţiilor <>art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 , astfel cum au fost modificate prin <>art. I pct. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 40/2003 , se prevede expres ca "Prezenta ordonanta se aplica contractelor având ca obiect vânzarea-cumpãrarea de acţiuni deţinute de stat la societãţi, încheiate de Fondul Proprietãţii de Stat sau de Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului, denumita în continuare Autoritate, şi aflate în derulare, pentru efectele produse de acestea dupã intrarea ei în vigoare".
De asemenea, <>art. 25 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 stabileşte ca, "(1) În scopul organizãrii şi desfãşurãrii în condiţii unitare a controlului postprivatizare, prevederile cap. IV se aplica şi contractelor aflate în derulare pentru perioada rãmasã sa curgã de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe.
(2) Pentru perioada scursa pana la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe Autoritatea poate conveni cu cumpãrãtorul, prin act adiţional, aplicarea prevederilor alin. (1)." Aceste precizãri exclud retroactivitatea, în condiţiile în care aplicarea dispoziţiilor ordonanţei nu priveşte contractele de privatizare ale cãror efecte s-au produs anterior intrãrii ei în vigoare, decât dacã pãrţile convin în acest sens în scris.
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 , Curtea constata ca acestea se referã la notificarea prin care instituţia publica implicata înştiinţeazã cumpãrãtorul asupra desfiinţãrii contractului ca efect al actionarii pactului comisoriu, ceea ce, de asemenea, exclude posibilitatea retroactivarii dispoziţiilor respective.
De altfel, dispoziţiile alin. (1) al <>art. 41 din Legea nr. 137/2002 , care precizeazã caracterul de titlu executoriu al contractelor de vânzare-cumpãrare de acţiuni încheiate în cadrul procesului de privatizare şi al contractelor de garanţie realã imobiliarã, au în vedere situaţia neîndeplinirii de cãtre cumpãrãtor a obligaţiilor pecuniare asumate prin contractul încheiat, iar nu a altor obligaţii.
În concluzie, Curtea constata ca atât <>art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 , cat şi <>art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 nu conţin dispoziţii cu caracter retroactiv, care sa fie contrare prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie.
În legatura cu susţinerea referitoare la aplicarea dispoziţiilor legale criticate situaţiilor concrete rezultate din contractele încheiate în cadrul procesului de privatizare, anterior intrãrii lor în vigoare, Curtea retine ca aceasta nu poate fi primitã deoarece excede controlului de constitutionalitate, aplicarea legii fiind o problema de competenta exclusiva a instanţelor judecãtoreşti investite cu soluţionarea eventualelor litigii dintre pãrţi.
De asemenea, eventualele necorelari între textele menţionate, chiar dacã ar fi reale, nu intra sub incidenta controlului de constitutionalitate, analiza şi eliminarea lor fiind de competenta exclusiva a autoritãţii legiuitoare.

Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, în unanimitate în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 , şi, cu majoritate în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 , cu majoritate de voturi,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii şi ale <>art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societãţilor comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Holland Precision Parts" - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 9.776/2002 al Tribunalului Bucureşti Secţia comercialã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 6 mai 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta



────────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016