Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 161 din 26 februarie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 3 aprilie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 41 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, excepţie ridicatã de Sindicatul "Tesad" din Societatea Comercialã "Cablul Românesc" - S.A., cu sediul în Ploieşti, în Dosarul nr. 5.134/105/2007 al Tribunalului Prahova.
La apelul nominal rãspunde pentru autorul excepţiei liderul sindical George-Marius Icãtoiu. Lipseşte partea Societatea Comercialã "Cablul Românesc" - S.A., faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 1.550D/2007, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 41 din Legea nr. 168/1999 , excepţie ridicatã de Sindicatul "Tesad" din Societatea Comercialã "Cablul Românesc" - S.A., cu sediul în Ploieşti, în Dosarul nr. 4.607/105/2007 al Tribunalului Prahova.
La apelul nominal rãspunde pentru autorul excepţiei liderul sindical George-Marius Icãtoiu. Lipseşte partea Societatea Comercialã "Cablul Românesc" - S.A., faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a Dosarelor nr. 1.330D/2007 şi nr. 1.550D/2007, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Autorul excepţiei este de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, deliberând, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr.1550D/2007 la Dosarul nr. 1.300D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Având cuvântul, reprezentantul Sindicatului "Tesad" solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care aratã cã textul de lege criticat încalcã prevederile art. 41 şi 43 din Constituţie.
Reprezentantul Ministerului Public, arãtând cã textul de lege criticat nu face altceva decât sã stabileascã condiţiile în care poate fi exercitat dreptul la grevã, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 august 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 5.134/105/2007, Tribunalul Prahova - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 41 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã.
Excepţia a fost ridicatã de Sindicatul "Tesad" din cadrul Societãţii Comerciale "Cablul Românesc" - S.A. cu sediul în Ploieşti, cu prilejul soluţionãrii unui litigiu de muncã.
Prin Încheierea din 10 octombrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 4.607/105/2007, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 41 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã. Excepţia a fost ridicatã de Sindicatul "Tesad" din cadrul Societãţii Comerciale "Cablul Românesc" - S.A. cu sediul în Ploieşti, cu prilejul soluţionãrii recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 1.011 din 24 iulie 2007, pronunţatã de Tribunalul Prahova în Dosarul nr. 4.607/105/2007.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã <>art. 41 din Legea nr. 168/1999 este neconstituţional, întrucât, prin aplicarea sa, nu mai poate fi negociat şi încheiat un contract colectiv de muncã la nivel de societate.
Tribunalul Prahova - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. În acest sens, aratã cã dreptul la grevã nu este un drept absolut, iar exercitarea sa trebuie fãcutã cu respectarea condiţiilor prevãzute de lege şi cu bunã-credinţã.
Curtea de Apel Ploieşti - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã, de asemenea, cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã, întrucât exercitarea dreptului la grevã, ca drept fundamental al salariaţilor, trebuie realizatã cu bunã-credinţã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. În acest sens, aratã cã dreptul la grevã nu este un drept absolut, ci trebuie exercitat potrivit condiţiilor stabilite de lege. De asemenea, considerã cã cele invocate de autorul excepţiei privesc mai mult probleme ce ţin de aplicarea legii decât aspecte de neconstituţionalitate şi, în consecinţã, revine instanţei judecãtoreşti competente sã analizeze şi sã constate dacã în speţã au fost îndeplinite sau nu toate condiţiile legale de declanşare şi de soluţionare a conflictului de interese având ca obiect stabilirea condiţiilor de muncã cu ocazia negocierii contractului colectiv de muncã.
Avocatul Poporului considerã cã <>art. 41 din Legea nr. 168/1999 este constituţional. Astfel, aratã cã prevederile legale criticate privind îndeplinirea unor condiţii prealabile declarãrii grevei nu încalcã dreptul la muncã, deoarece greva se exercitã tocmai pentru apãrarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor. De asemenea, aratã cã dreptul la grevã nu este un drept absolut, iar condiţiile şi limitele exercitãrii acestuia, precum şi garanţiile necesare asigurãrii serviciilor esenţiale pentru societate se stabilesc prin lege.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 41 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, dispoziţii potrivit cãrora "(1) Greva poate fi declaratã numai dacã, în prealabil, au fost epuizate posibilitãţile de soluţionare a conflictului de interese prin procedurile prevãzute de prezenta lege şi dacã momentul declanşãrii a fost adus la cunoştinţã conducerii unitãţii de cãtre organizatori cu 48 de ore înainte.
(2) Înainte de declanşarea grevei medierea şi arbitrajul conflictului de interese sunt obligatorii numai dacã pãrţile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape".
Autorul excepţiei considerã cã textul de lege criticat este contrar dispoziţiilor art. 41 alin. (2), (3), (4) şi (5) şi ale art. 43 alin. (1) din Constituţie, dispoziţii care reglementeazã munca şi protecţia socialã a muncii, precum şi dreptul la grevã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã <>art. 41 din Legea nr. 168/1999 reglementeazã unele dintre condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a putea fi iniţiatã greva, respectiv obligaţia ca în prealabil sã fi fost epuizate posibilitãţile de soluţionare a conflictului de interese prin procedurile prevãzute de lege, iar declanşarea grevei şi durata ei sã fie aduse la cunoştinţa angajatorului cu cel puţin 48 de ore înainte. Alãturi de aceste condiţii, <>Legea nr. 168/1999 prevede şi alte cerinţe necesare pentru declararea grevei, precum faptul cã greva trebuie sã îndeplineascã adeziunea numãrului legal necesar de salariaţi sindicalişti sau de salariaţi şi cerinţa ca greva sã fie declaratã numai pentru apãrarea intereselor cu caracter profesional, economic şi social.
Curtea constatã cã prevederea unor condiţii pentru exercitarea dreptului la grevã nu poate fi privitã ca fiind contrarã dispoziţiilor constituţionale care consacrã acest drept ori celor care garanteazã dreptul la negocieri colective în materie de muncã şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective. Astfel, art. 43 din Constituţie prevede cã legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitãrii dreptului la grevã. Prin urmare, acesta nu este un drept absolut, astfel cã exercitarea sa poate fi supusã unor condiţii pe care legiuitorul le considerã necesare pentru a asigura deopotrivã valorificarea atât a drepturilor salariaţilor, cât şi a drepturilor angajatorului, ca pãrţi ale conflictului de muncã.
De altfel, nici în contextul reglementãrilor internaţionale dreptul la grevã nu apare ca un drept absolut. Astfel, art.8 din Pactul internaţional referitor la drepturile economice, sociale şi culturale consacrã dreptul la grevã, cu precizarea cã acesta trebuie exercitat conform legilor din fiecare ţarã.
În ceea ce priveşte aspectele particulare invocate de autorul excepţiei şi care, în opinia sa, determinã caracterul neconstituţional al normei de lege aflate în discuţie, Curtea observã cã acestea privesc probleme de aplicare a legii, respectiv modul în care pãrţile conflictului de muncã au înţeles sã îşi exercite cu sau fãrã bunã-credinţã drepturile. În acest sens, autorul excepţiei aratã cã "reprezentanţii societãţii nu au fãcut nimic pentru rezolvarea conflictului [...] şi apeleazã mereu la instanţa de judecatã pentru a le rezolva conflictele apãrute în societate". Curtea reţine însã cã aspectele ce ţin de aplicarea legii nu intrã în competenţa sa, urmând ca acestea sã fie soluţionate de instanţa de judecatã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 41 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, excepţie ridicatã de Sindicatul "Tesad" din Societatea Comercialã "Cablul Românesc" - S.A., cu sediul în Ploieşti, în Dosarul nr. 5.134/105/2007 al Tribunalului Prahova şi în Dosarul nr. 4.607/105/2007 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 februarie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
