Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 161 din 22 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103 alin. (8) si ale art. 107 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 293 din 7 aprilie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (8) şi ale <>art. 107 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Asigurarea Româneascã Asirom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 12.217/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cauzei şi aratã cã partea Broadhurst Investments Limited a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondatã, arãtând cã textele de lege criticate nu contravin prevederilor art. 44 din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 septembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 12.217/2003, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. IX pct. 36 şi pct. 39 din cartea II, titlul II al Legii nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, dispoziţii prin care se modificã art. 103 alin. (8) şi, respectiv, <>art. 107 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale.
Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Asigurarea Româneascã Asirom" - S.A. din Bucureşti într-o cauzã comercialã ce are ca obiect anularea Hotãrârii Adunãrii Generale a Acţionarilor din data de 25 aprilie 2003.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate contravin art. 44 alin. (2) din Constituţie prin aceea cã "încalcã şi îngrãdesc dreptul de proprietate al unei categorii de persoane deţinãtoare de acţiuni", prin anularea (suspendarea) a douã din atributele acestui drept, şi anume usus şi fructus. În acest context, aceşti proprietari de acţiuni se vãd puşi în situaţia de a fi acţionari numai cu numele, neputând beneficia, în nici o împrejurare, de douã din drepturile fundamentale conferite de proprietatea asupra acţiunilor, şi anume dreptul la dividende (fructus) şi dreptul de a vota în cadrul adunãrii generale a acţionarilor (usus).
Autorul excepţiei apreciazã cã aceastã discriminare instituitã prin dispoziţiile legale criticate faţã de unele categorii de acţionari încalcã cele mai elementare principii ale economiei de piaţã, întrucât descurajeazã investiţiile de portofoliu, fiind evident faptul cã nici o persoanã nu va investi o parte din resursele sale financiare în acţiuni atâta timp cât deţinerea acestora nu îi aduce nici un avantaj, concretizat prin participarea la luarea deciziilor privind societatea comercialã şi/sau prin obţinerea unor câştiguri, sub formã de dividende proporţionale cu investiţia. De asemenea, considerã cã prin suspendarea dreptului de vot al acţionarilor se legifereazã inegalitatea în drepturi dintre acţionari cu privire la dreptul acestora de a putea participa, prin vot, la adoptarea hotãrârilor ce privesc activitatea societãţii emitente, astfel încât o parte dintre acţionari sunt pur şi simplu excluşi de la luarea oricãrei hotãrâri a adunãrii generale.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate nu creeazã nici o situaţie de protecţie inegalã a proprietãţii private. În acest sens, aratã cã art. 44 alin. (1) din Constituţie stabileşte cã dreptul de proprietate este garantat, iar conţinutul şi limitele sale sunt stabilite de lege, astfel încât sunt admise restrângeri ale exerciţiului dreptului de proprietate, prin dispoziţii legale exprese.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã reglementãrile <>Legii nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, au fost adoptate în contextul prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) şi ale art. 44 alin. (1), precum şi al celorlalte garanţii constituţionale privind exercitarea drepturilor şi libertãţilor recunoscute persoanelor. Astfel, aratã cã, "prin dispoziţiile criticate, legea prevede acelaşi regim juridic pentru toate societãţile comerciale care fac investiţii dobândind acţiuni ale societãţii, precum şi pentru acele societãţi în care se fac asemenea investiţii", ceea ce nu contravine însã prevederilor Constituţiei, ci, dimpotrivã, sunt conforme cu aceasta, inclusiv cu cele ale art. 16, care consacrã egalitatea în faţa legii.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã nu poate fi reţinutã critica de neconstituţionalitate a <>art. IX pct. 36 şi pct. 39 din titlul II al cãrţii II din Legea nr. 161/2003 faţã de prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (2), întrucât dispoziţiile legale criticate nu încalcã principiul garantãrii şi ocrotirii în mod egal a proprietãţii private, indiferent de proprietari - acţionari. De altfel, aratã cã textele criticate sunt în deplin acord cu prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. De asemenea, apreciazã cã, în speţa de faţã, nu este vorba despre o problemã de constituţionalitate, susţinerile autorului privind, de fapt, aspecte legate de aplicarea şi interpretarea textelor în discuţie, ceea ce contravine <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile <>art. IX pct. 36 şi pct. 39 din cartea II, titlul II al Legii nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. Prin aceste dispoziţii se completeazã art. 103 cu un nou alineat, şi anume alin. (8), şi se modificã <>art. 107 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale. Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, <>Legea nr. 31/1990 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, pãstrându-se numerotarea textelor de lege criticate. În aceste condiţii, Curtea urmeazã a se pronunţa asupra acestor din urmã dispoziţii, care au urmãtoarea redactare:
- Art. 103 alin. (8): "Dispoziţiile prezentului articol se aplicã şi în cazurile în care o societate, în care altã societate deţine majoritatea drepturilor de vot sau exercitã direct ori indirect o influenţã dominantã, dobândeşte acţiuni ale societãţii dominante.";
- Art. 107: "Acţiunile dobândite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) şi alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toatã durata posedãrii lor de cãtre societate, dreptul de vot pe care îl conferã aceste acţiuni este suspendat, iar majoritãţile de prezenţã şi de vot pentru luarea în mod valabil a hotãrârilor în adunãrile generale se raporteazã la restul capitalului social."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor texte de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (2), potrivit cãrora: "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã prin aceste prevederi constituţionale se asigurã o egalã garantare şi ocrotire a proprietãţii private, indiferent dacã aceasta aparţine statului ori altei persoane juridice sau fizice. Astfel, Curtea constatã cã textele de lege criticate nu afecteazã protecţia proprietãţii private, fiind în deplin acord cu prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
În acest sens, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 58 din 1 februarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 24 februarie 2005, apreciind cã prin dispoziţiile legale criticate se urmãreşte prevenirea corupţiei şi asigurarea funcţionãrii regulilor economiei de piaţã şi se aplicã, în egalã mãsurã, tuturor agenţilor economici aflaţi în aceeaşi situaţie, indiferent de forma de proprietate pe care o reprezintã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceastã decizie îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (8) şi ale <>art. 107 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Asigurarea Româneascã Asirom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 12.217/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 martie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
__________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
