Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 161 din 19 octombrie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. (1) lit. c) si alin. (2) lit. b) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 585 din 30 noiembrie 1999
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 17 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) lit. b) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicatã, excepţie ridicatã de Sindicatul "Resita 1771" în Dosarul nr. 3.147/1999 al Judecãtoriei Resita.
La apelul nominal a rãspuns, pentru Sindicatul "Resita 1771", Ciofu Adrian, lipsind Societatea Comercialã "U.C.M. Resita" - S.A. şi Sindicatul Liber Independent din Societatea Comercialã "U.C.M. Resita" - S.A., fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul autorului exceptiei susţine ca unul dintre mijloacele prin care sindicatul apara interesele membrilor sãi este participarea la negocierea contractului colectiv de munca. Acest mijloc legal nu poate fi utilizat de sindicatul care nu întruneşte condiţia cerutã de <>art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 , republicatã, de a avea între membrii sãi cel puţin o treime din numãrul salariaţilor unitãţii, deoarece acesta nu poate obţine de la instanta judecãtoreascã, potrivit art. 17 alin. (2) din aceeaşi lege, constatarea reprezentativitatii. În aceasta situaţie sindicatul nu poate participa la negocierea contractului colectiv de munca din unitatea în care activeazã, fapt ce contravine dispoziţiilor art. 9 teza a doua şi ale art. 38 alin. (5) din Constituţie. Se mai arata ca, ulterior datei la care a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate, prin afilierea la o organizaţie sindicala reprezentativa a fost dobândit dreptul de a participa la negocierea contractului colectiv de munca în unitate, fapt ce a determinat înaintarea în scris cãtre Curtea Constituţionalã a unei cereri de renunţare la judecarea exceptiei. Cu toate acestea, se susţine admiterea exceptiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ridicate, considerând ca stabilirea condiţiilor de reprezentativitate prin <>art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 , republicatã, s-a fãcut în deplin acord cu prevederile constituţionale. Referindu-se la celelalte dispoziţii criticate, considera ca acestea nu au incidenta în cauza.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Judecãtoria Resita, prin Încheierea din 3 iunie 1999, pronunţatã în Dosarul nr. 3.147/1999, a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 17 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) lit. b) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicatã, excepţie ridicatã de Sindicatul "Resita 1771". Prin aceeaşi încheiere s-a dispus suspendarea judecãrii cauzei pana la soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate.
Obiectul litigiului în fata instanţei judecãtoreşti îl constituie constatarea îndeplinirii criteriilor de reprezentativitate, formulatã de Sindicatul "Resita 1771", în contradictoriu cu Societatea Comercialã "U.C.M. Resita" - S.A. din Resita şi cu intervenienta Sindicatul Liber Independent din Societatea Comercialã "U.C.M. Resita" - S.A. În faza de rejudecare a procesului, dupã casarea cu trimitere, Sindicatul "Resita 1771" a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 17 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) lit. b) din Legea nr. 130/1996 , republicatã, sustinand ca aceste dispoziţii legale au un caracter restrictiv, limitand posibilitatea participãrii organizaţiilor sindicale la negocierea contractelor colective de munca la nivel de unitate, în raport cu numãrul membrilor lor şi, prin urmare, contravin prevederilor art. 38 alin. (5) din Constituţie, care garanteazã dreptul la negocieri colective în materie de munca şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective. Dispoziţiile legale criticate incalca, în opinia autorului exceptiei, şi prevederile art. 9 teza a doua din Constituţie, care precizeazã expres ca "sindicatele contribuie la apãrarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor". Mai susţine ca "împiedicarea organizaţiei sindicale, care nu întruneşte condiţia de reprezentativitate, de a desfasura o activitate eficienta pentru realizarea scopului constituirii acesteia este o împrejurare de natura sa determine existenta pur formala a unui asemenea sindicat".
Instanta, exprimandu-şi opinia, considera ca excepţia este nefondata, iar critica de neconstituţionalitate nu poate fi primitã, întrucât "prevederile <>art. 17 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) lit. b) din Legea nr. 130/1996 , republicatã, sunt în deplin acord cu dispoziţiile art. 9 şi art. 38 alin. (5) din Constituţia României".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, au fost solicitate puncte de vedere preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
În punctul sau de vedere preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã ca textele de lege a cãror neconstituţionalitate a fost invocatã reglementeazã condiţiile care trebuie îndeplinite de cãtre o organizaţie sindicala pentru a putea dobândi reprezentativitate, acestea nefiind în dezacord cu art. 9 teza a doua şi cu art. 38 alin. (5) din Constituţie, texte care reglementeazã, primul, rolul şi activitãţile pe care le desfãşoarã sindicatele, iar cel de-al doilea garanteazã dreptul la negocieri colective şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective. Aceste norme constituţionale trebuie coroborate cu cele cuprinse în teza întâi a art. 9 din Constituţie, potrivit cãrora "Sindicatele se constituie şi îşi desfãşoarã activitatea potrivit cu statutele lor, în condiţiile legii". Se mai apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã ca excepţia ridicatã este nefondata. Stabilirea condiţiei de reprezentativitate, în virtutea cãreia o organizaţie sindicala poate participa la negocierea şi la încheierea contractului colectiv de munca din unitate, "este o prevedere în deplin acord cu dispoziţiile art. 9 din Constituţie". Nici textul <>art. 17 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 130/1996 , republicatã, se arata în acelaşi punct de vedere, nu incalca prevederile art. 9 din Constituţie, "întrucât organizaţia sindicala are posibilitatea de a se adresa instanţei pentru ca aceasta sa verifice dacã îndeplineşte cerinţele <>Legii nr. 130/1996 , republicatã, pentru a putea participa la negocierea contractului colectiv de munca". Dispoziţiile legale criticate, considera Guvernul, nu vin în contradictie cu cele ale art. 38 alin. (5) din Constituţie, care prevãd ca "Dreptul la negocieri colective în materie de munca şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate".
Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului exceptiei, cererea acestuia de renunţare la judecarea exceptiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
În conformitate cu prevederile <>art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale Legii nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta sa se pronunţe asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
1. În ceea ce priveşte cererea autorului exceptiei de neconstituţionalitate de renunţare la judecarea acesteia, Curtea retine ca, potrivit jurisprudenţei sale, o asemenea renunţare este inadmisibila. Astfel, prin Decizia nr. 136 din 21 octombrie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, s-a arãtat ca, în materie de jurisdicţie constituţionalã, "nu îşi poate gãsi aplicarea principiul disponibilitatii, întrucât acesta este propriu procesului civil, iar nu unei proceduri de drept public, cum este aceea a soluţionãrii obiectiei de neconstituţionalitate". Aceste considerente îşi gãsesc aplicabilitatea şi în cauza care face obiectul prezentei decizii.
În plus, potrivit art. 25 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, adoptat prin <>Hotãrârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 12 din 4 noiembrie 1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 12 noiembrie 1997, "O data legal sesizatã, Curtea procedeazã la examinarea constituţionalitãţii, nefiind aplicabile dispoziţiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului".
Fata de cele de mai sus, renunţarea autorului exceptiei de neconstituţionalitate la soluţionarea acesteia nu impiedica realizarea în continuare a controlului de constitutionalitate.
2. Prevederile <>Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, criticate prin excepţia de neconstituţionalitate ce face obiectul prezentei decizii, sunt urmãtoarele:
Art. 17. - (1) "La negocierea contractelor colective de munca la nivel naţional, de ramura şi de unitate participa organizaţiile sindicale care îndeplinesc, cumulativ, urmãtoarele condiţii: [...]
c) la nivel de unitate:
- au statut legal de organizaţie sindicala;
- numãrul de membri ai sindicatului reprezintã cel puţin o treime din numãrul salariaţilor unitãţii.
(2) Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate a organizaţiilor sindicale se constata, la cererea acestora, de cãtre instanţele judecãtoreşti, dupã cum urmeazã: [...]
b) la nivel de unitate, de cãtre judecãtoria în a carei raza teritorialã se afla sediul unitãţii".
Examinând cauza, Curtea constata ca susţinerea autorului exceptiei, potrivit cãreia dispoziţiile <>art. 17 din Legea nr. 130/1996 , republicatã, incalca prevederile art. 38 alin. (5) din Constituţie, nu poate fi primitã, întrucât textele de lege criticate nu au nici o legatura cu reglementarea constituţionalã invocatã. Norma constituţionalã menţionatã, potrivit cãreia "Dreptul la negocieri colective în materie de munca şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate", nu prevede cine anume şi în ce condiţii trebuie ori poate sa participe la negocierile colective.
În concretizarea acestui drept constituţional <>Legea nr. 130/1996 , republicatã, stabileşte la art. 1 alin. (1): "Contractul colectiv de munca este convenţia încheiatã între patron sau organizaţia patronala, pe de o parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevãzut de lege, de cealaltã parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de munca, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de munca."
Nici prevederea constituţionalã şi nici cea legalã nu impun ca reprezentarea salariaţilor, ca parte a contractului colectiv de munca, la negocieri şi la încheierea contractului, sa se facã exclusiv prin sindicate, ci doar ca, dacã salariaţii sunt reprezentaţi de sindicate, acestea trebuie sa fie reprezentative.
În acest sens, <>art. 14 din Legea nr. 130/1996 , republicatã, stabilind ca patronul şi salariaţii sunt pãrţi ale contractului colectiv de munca, dispune totodatã ca aceste pãrţi pot fi reprezentate, printre altele, "de cãtre asociaţiile patronale legal constituite şi reprezentative potrivit prezentei legi" sau, dupã caz, de diverse organizaţii sindicale "legal constituite şi reprezentative potrivit prezentei legi".
Condiţiile de reprezentativitate pentru asociaţiile patronale sunt prevãzute la art. 15 şi 16, iar cele pentru organizaţiile sindicale, la niveluri diferite, la <>art. 17 şi 18 din Legea nr. 130/1996 , republicatã. Toate aceste dispoziţii legale trebuie analizate în ansamblu, examinarea neputând fi limitatã doar la art. 17 alin. (1) lit. c), în mod izolat, întrucât este imposibila disocierea acestei dispoziţii de celelalte, înscrise la art. 15, 16, 17 alin. (1), art. 18 şi 20 din aceeaşi lege.
Curtea, examinând dispoziţiile <>art. 18 alin. (3) din Legea nr. 130/1996 , republicatã, retine ca legiuitorul a prevãzut posibilitatea ca sindicatele din unitãţi sa dobândeascã reprezentativitatea şi prin afilierea la o organizaţie sindicala reprezentativa, stabilind ca "Organizaţiile sindicale din unitate sunt reprezentative, dacã îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 17 alin. (1) lit. c), precum şi dacã sunt afiliate la o organizaţie sindicala reprezentativa".
Curtea constata ca nici una dintre dispoziţiile criticate ale <>Legii nr. 130/1996 , republicatã, nu contravine prevederilor art. 38 alin. (5) din Constituţie, întrucât garantarea dreptului la negocieri colective în materie de munca şi a caracterului obligatoriu al convenţiilor colective nu înseamnã şi posibilitatea reprezentãrii pãrţilor la negocieri şi la semnarea convenţiilor, fãrã îndeplinirea de cãtre acestea a condiţiilor legale. Este desigur necesar ca asociaţiile patronale şi organizaţiile sindicale, care negociaza în numele pãrţilor contractul colectiv de munca, sa fie legal constituite şi sa reprezinte într-o proporţie semnificativã pãrţile contractante. Stabilirea acestor proporţii este însã atributul exclusiv al legiuitorului. În cazul salariaţilor, <>art. 20 din Legea nr. 130/1996 , republicatã, prevede ca în unitãţile în care nu exista organizaţii sindicale sau acestea nu îndeplinesc condiţiile de reprezentativitate salariaţii, cu participarea a cel puţin jumãtate plus unul din numãrul lor total, îşi aleg reprezentanţii la negociere prin vot secret. Rezulta deci ca negocierea şi încheierea contractelor colective de munca sunt legal asigurate în toate situaţiile.
Curtea constata, de asemenea, ca nu poate fi reţinutã încãlcarea, prin dispoziţiile legale criticate, nici a prevederilor art. 9 din Constituţie, conform cãrora "Sindicatele se constituie şi îşi desfãşoarã activitatea potrivit cu statutele lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apãrarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor". Stabilirea prin lege a condiţiilor în care sindicatele pot reprezenta salariaţii la negocierea şi la încheierea contractului colectiv de munca este o cerinta a normei constituţionale citate. Promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor acestora poate fi realizatã de cãtre sindicate şi prin alte cai şi mijloace, chiar dacã, în lipsa îndeplinirii condiţiilor prevãzute de lege, nu pot participa la negocierea şi la încheierea contractului colectiv de munca.
Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 17 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 130/1996 , republicatã, Curtea constata ca acestea reglementeazã una dintre modalitãţile de dobândire a reprezentativitatii, la nivel de unitate, de cãtre organizaţiile sindicale. O data ce legea a stabilit, cu respectarea Constituţiei, condiţii obligatorii de reprezentativitate, modalitãţile de recunoaştere a acesteia constituie probleme de competenta şi de procedura, iar nu de constitutionalitate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 17 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) lit. b) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicatã, excepţie ridicatã de Sindicatul "Resita 1771" în Dosarul nr. 3.147/1999 al Judecãtoriei Resita.
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 19 octombrie 1999.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Laurentiu Cristescu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
