Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 159 din 22 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 488 din 9 iunie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (5) din Legea nr. 673/2002 privind aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, excepţie ridicatã de Ion Bobãiceanu în Dosarul nr. 3.709/2004 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 100D/2005, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Dorin Crisbãşan, Emilian Demeter, Felician Grancea Lelu, Ioan Dan Mariş şi Nicolae Moldovean în Dosarul nr. 8/R/2005 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele de mai sus este identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 100D/2005 la Dosarul nr. 539D/2004, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât reglementãrile legale criticate nu ţin de domeniul legii organice, ci vizeazã doar modul de constituire a consiliilor locale, ca urmare a validãrii mandatelor consilierilor locali, astfel încât puteau fi adoptate şi printr-o lege ordinarã. De asemenea, se mai apreciazã cã textele legale criticate nu încalcã dreptul la vot sau dreptul de a fi ales, acestea reglementând o chestiune survenitã dupã alegeri.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 28 septembrie 2004 şi 1 februarie 2005, pronunţate în Dosarul nr. 3.709/2004 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi în Dosarul nr. 8/R/2005 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (5) din Legea nr. 673/2002 privind aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, excepţie ridicatã de Ion Bobãiceanu, respectiv de Dorin Crisbãşan, Emilian Demeter, Felician Grancea Lelu, Ioan Dan Mariş şi Nicolae Moldovean, în cadrul unor cauze având ca obiect soluţionarea unor acţiuni privind anularea unor acte administrative.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile <>art. 6 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1), ale art. 35 [devenit, dupã republicarea Constituţiei, art. 37], ale art. 49 alin. (2) [devenit art. 53 alin. (2)], precum şi celor ale art. 72 alin. (3) [devenit <>art. 73 alin. (3)]. În acest sens se susţine cã Legea nr. 673/2002 de aprobare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002 a introdus la art. 6 un nou alineat - (5) -, care vizeazã, "pe de o parte, [...] organizarea administraţiei publice locale, [iar] pe de altã parte restrângerea exerciţiului unor drepturi". În opinia autorilor excepţiei aceste domenii intrã în sfera exclusivã de reglementare a legilor organice şi, având în vedere cã <>Legea nr. 673/2002 este lege ordinarã, "<>art. 6 alin. (5) şi întreaga Lege nr. 673/2002 sunt neconstituţionale".
De asemenea, se mai susţine cã "articolul criticat încalcã şi prevederile art. 49 alin. (2) [din Constituţie], aducând atingere dreptului [...] de a fi ales [prevãzut de] art. 35 din Constituţia României".
Totodatã, se susţine cã "orice societate democraticã, ca expresie a exercitãrii dreptului de vot, trebuie sã dea eficienţã juridicã şi sã asigure poziţia exprimatã de alegãtor, în caz contrar tot exerciţiul dreptului de vot, chiar pe lista de partid, dar care are nominalizatã componenţa şi ordinea pe locurile eligibile, ar fi zadarnic, existând posibilitatea ca toţi cei aleşi sã fie infirmaţi de cãtre partid pânã la validare".
De asemenea, se mai apreciazã cã "textul poate avea eficienţã juridicã nu pânã la data validãrii, ci pânã la data organizãrii alegerilor, pentru cã o datã ce lista de partid este supusã votului cetãţenilor şi aceştia îşi exprimã votul pe aceastã listã, ea nu mai poate fi infirmatã de partid", toate problemele ce ţin de ordinea de partid încetând "în momentul [în care] în mod public listele au fost depuse spre exprimarea dreptului de vot".
Totodatã, se considerã cã atât timp cât <>Legea nr. 215/2001 , anterioarã <>Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002 , "stipuleazã fãrã echivoc situaţiile de excepţie privind condiţiile în care se invalideazã un consilier ce a fost ales [...], apare evident cã cele douã texte nu sunt coroborate şi nu dau eficienţã [...] dreptului de a alege şi de a fi ales".
Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În susţinerea acestei opinii se apreciazã cã atât <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , cât şi <>Legea de aprobare a acesteia nr. 673/2002 se referã la un "Regulament ce priveşte punerea în executare a legii şi care nu aduce modificãri în domeniu, nefiind, deci, necesarã o reglementare cu caracter organic".
Totodatã, se considerã cã "dreptul la vot şi dreptul de a fi ales afirmat de art. 36 şi art. 37 nu sunt lezate [...], câtã vreme votul nu este uninominal; în condiţiile legii, partidul din care face parte candidatul ales poate opera, pânã la data validãrii, schimbãri în lista propriilor candidaţi".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În punctul de vedere prezentat, Guvernul aratã cã "dispoziţiile art. 73 alin. (3) din Constituţia României impun obligativitatea reglementãrii prin lege organicã numai când este vorba de «organizarea administraţiei publice locale, precum şi regimul general privind autonomia localã», aspecte care sunt reglementate în <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , care este o lege organicã", astfel încât domeniul de reglementare al <>Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002 , precum şi al <>Legii de aprobare a acesteia nr. 673/2002 nu aparţine legii organice.
Totodatã, se apreciazã cã nu sunt încãlcate nici dispoziţiile art. 37 din Constituţie, întrucât "aceste dispoziţii trebuie coroborate cu cele ale art. 121 din Constituţie, care prevãd cã autoritãţile administraţiei publice, prin care se realizeazã autonomia localã, sunt consiliile locale şi primarii care sunt aleşi în condiţiile legii. Or, prin dispoziţiile criticate este reglementat un anume aspect, situaţia acelui candidat care a participat la alegeri, a fost ales, dar nu poate fi validat deoarece, pânã la data validãrii, a demisionat din partidul pe a cãrui listã a fost ales". De asemenea, se mai aratã cã "aceastã soluţie este [...] dreaptã şi moralã în situaţia în care candidatul a participat la alegeri pe lista unui partid politic".
În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a art. 53 din Constituţie, Guvernul apreciazã cã "în cauzã nu poate fi vorba despre restrângerea unui drept, câtã vreme persoana în cauzã a participat la alegeri, a fost aleasã, dar nu poate fi validatã în funcţia de consilier datoritã faptului cã, dupã ce a fost ales, dar pânã la şedinţa de constituire a consiliului local, a demisionat din partidul pe a cãrui listã a candidat la alegeri".
De asemenea, se susţine cã nici prevederile art. 15 alin. (1) din Constituţie nu sunt încãlcate "câtã vreme [dispoziţiile legale criticate] sunt în concordanţã cu prevederile constituţionale invocate".
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, având în vedere cã <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , aprobatã prin <>Legea nr. 673/2002 , "reglementeazã modul de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, şi nu domeniile expres şi limitativ prevãzute de art. 73 alin. (3) lit. o) din Legea fundamentalã, pentru a fi necesarã adoptarea unei legi organice". De asemenea, se mai considerã cã aceastã opţiune a legiuitorului este "justificatã de necesitatea unei reprezentãri eficiente, care presupune un grad sporit de maturitate politicã şi civicã".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, anexã la <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea acestuia, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002. Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale au fost introduse prin <>art. I pct. 4 din Legea nr. 673/2002 de aprobare, cu modificãri şi completãri, a <>Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002.
Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale au urmãtorul cuprins:
"(5) În cazul în care, pânã la data validãrii, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a cãrui listã a fost ales, la cererea scrisã a partidului respectiv mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi validat primul supleant pe listã."
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 15 alin. (1), ale art. 36, 37, ale art. 53 alin. (2), precum şi cele ale art. 73 alin. (3). Curtea observã cã autorul excepţiei de neconstituţionalitate, deşi invocã în susţinerea criticii sale întregul cuprins al art. 73 alin. (3) din Constituţie, în realitate se referã numai la dispoziţiile constituţionale ale lit. a) şi o) ale art. 73 alin. (3). Dispoziţiile constituţionale considerate a fi fost încãlcate au urmãtorul cuprins:
- Art. 15 alin. (1): "Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea.";
- Art. 36: "(1) Cetãţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi pânã în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã, la pierderea drepturilor electorale.";
- Art. 37: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetãţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevãzute în articolul 16 alineatul (3), dacã nu le este interzisã asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie sã fi împlinit, pânã în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.";
- Art. 53 alin. (2): "Restrângerea poate fi dispusã numai dacã este necesarã într-o societate democraticã. Mãsura trebuie sã fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, sã fie aplicatã în mod nediscriminatoriu şi fãrã a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertãţii.";
- Art. 73 alin. (3) lit. a) şi o): "Prin lege organicã se reglementeazã:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Electorale Permanente; [...]
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia localã; [...]."
În esenţã, autorul excepţiei de neconstituţionalitate apreciazã cã domeniul reglementat de dispoziţiile art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, anexã la <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea acestuia, intrã în sfera exclusivã de reglementare a legilor organice, astfel cã sunt încãlcate prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) şi o) din Constituţie. Cu privire la constituţionalitatea intrinsecã a prevederilor legale criticate, se susţine cã prin nevalidarea mandatului unui candidat declarat ales în funcţia de consilier local pe motiv cã nu mai face parte din partidul pe a cãrui listã a fost ales, la cererea scrisã a partidului respectiv, se încalcã prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (1), ale art. 36, 37, precum şi ale art. 53 alin. (2).
Curtea reţine cã s-a mai pronunţat cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, anexã la <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea acestuia, prin <>Decizia nr. 93 din 10 februarie 2005 , nepublicatã încã, respingând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Prin aceastã decizie, în ceea ce priveşte problema de neconstituţionalitate extrinsecã ridicatã de autorii excepţiei, Curtea a statuat cã aceastã criticã de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece atât denumirea, cât şi cuprinsul textului de lege criticat "reglementeazã norme de punere în aplicare a prevederilor <>Legii nr. 215/2001 referitoare la validarea mandatului consilierilor locali, norme ce nu sunt de domeniul legii organice".
Referitor la problema de constituţionalitate intrinsecã invocatã, Curtea, prin aceeaşi decizie, a reţinut cã textul de lege criticat "nu conţine nici o dispoziţie referitoare la dreptul de a alege sau la dreptul de a fi ales şi nici la exercitarea acestor drepturi". Astfel, în ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a dreptului constituţional de a alege, Curtea reţine cã opţiunea politicã exprimatã de alegãtor în cazul scrutinului pe listã nu vizeazã candidatul, ci partidul politic. Având în vedere acest argument, prin decizia sus-menţionatã Curtea a statuat cã "a accepta ca un candidat ales, care a figurat pe lista unui partid, sã pãrãseascã partidul înainte de a fi validat şi de a intra în exercitarea mandatului sãu ar reprezenta o modificare a configuraţiei politice a consiliului local, configuraţie stabilitã tocmai ca urmare a votului exprimat de cetãţeni". De asemenea, Curtea a reţinut cã "o abordare exactã a dreptului de a fi ales presupune luarea în calcul exclusiv a posibilitãţii unei persoane de a candida. Cu alte cuvinte, accesul la înscrierea în cursa alegerilor trebuie sã fie posibil pentru fiecare cetãţean care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate stabilite prin Constituţie". În consecinţã, Curtea observã cã dispoziţiile legale criticate nu cuprind nici o dispoziţie prin care cetãţenii ar fi împiedicaţi sã candideze la funcţia de consilier local.
De asemenea, Curtea a statuat cã nici prevederile art. 15 alin. (1) din Constituţie nu sunt încãlcate, având în vedere cã textul legal criticat reglementeazã o obligaţie legalã pe care toţi cetãţenii trebuie sã o respecte.
Curtea reţine cã eventuala neconcordanţã dintre textul de lege ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate şi dispoziţiile <>Legii nr. 215/2001 nu constituie o problemã de constituţionalitate, ci este o problemã ce ţine de aplicarea legii, ceea ce intrã în competenţa exclusivã a instanţelor de judecatã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , excepţie ridicatã de Ion Bobãiceanu în Dosarul nr. 3.709/2004 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, respectiv de Dorin Crisbãşan, Emilian Demeter, Felician Grancea Lelu, Ioan Dan Mariş şi Nicolae Moldovean în Dosarul nr. 8/R/2005 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 martie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
OPINIE SEPARATĂ
În dezacord cu decizia adoptatã cu votul majoritãţii membrilor Curţii Constituţionale, consider cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , trebuia admisã pentru motivul de neconstituţionalitate invocat de autorul excepţiei privind încãlcarea dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. o) şi ale art. 115 alin. (1) din Constituţie.
Ordonanţa criticatã a fost adoptatã în baza dispoziţiilor <>art. 1 secţiunea a IV-a pct. 4 din Legea nr. 751 din 27 decembrie 2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 27 decembrie 2001.
Potrivit art. 1 al Legii de abilitare, s-a prevãzut expres abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe "în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Cu toate acestea, prin textul criticat al Regulamentului aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , deşi nu s-a menţionat cã se modificã o dispoziţie a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , lege organicã, în realitate au fost aduse modificãri de esenţã dispoziţiilor art. 32 alin. (4) din aceastã lege, care prevedeau: "(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constatã încãlcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacã alegerea consilierului s-a fãcut prin fraudã electoralã, constatatã în condiţiile Legii privind alegerile locale."
Modificarea adusã textelor respective ale legii organice este evidentã, întrucât prin textul criticat pentru neconstituţionalitate s-a prevãzut, pe lângã motivul de invalidare prevãzut la alin. (4) al <>art. 32 din Legea nr. 215/2001 , încã un motiv, şi anume acela al pãrãsirii, pânã la data validãrii, de cãtre candidatul declarat ales, a partidului pe a cãrui listã a fost ales, dacã partidul respectiv solicitã în scris acest lucru. În redactarea textului criticat acest nou motiv de invalidare se prezintã astfel: "(5) În cazul în care, pânã la data validãrii, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a cãrui listã a fost ales, la cererea scrisã a partidului respectiv mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi validat primul supleant pe listã."
Aceastã modificare implicitã a Legii administraţiei publice locale, lege organicã, conform dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţie, cuprinsã într-o ordonanţã emisã de Guvern în baza unei legi de abilitare încalcã dispoziţiile art. 115 alin. (1) din Constituţie, conform cãrora ordonanţele emise de Guvern în baza legilor de abilitare nu pot cuprinde reglementãri de domeniul legilor organice.
În opinia noastrã, nu poate fi primitã susţinerea cã prevederea criticatã ar fi fost emisã în aplicarea legii din moment ce modificã, prin completare, textele legii organice referitoare la constituirea consiliului local, aşa cum s-a arãtat mai sus, constituire care face parte din "organizarea" acestuia, care, potrivit normelor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. o), este de domeniul legii organice.
Faptul cã dispoziţia criticatã a fost introdusã în Regulamentul-cadru aprobat prin ordonanţã, prin legea de aprobare, cu modificãri şi completãri, a ordonanţei, are caracterul unei legi ordinare. Precizãm cã legea de aprobare a ordonanţei a fost adoptatã, cum era şi firesc, conform procedurii prevãzute de art. 76 alin. (2) din Constituţie pentru legile ordinare.
Judecãtor,
Constantin Doldur
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
