Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 157 din 17 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 mai 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, excepţie ridicatã de Matrona Bicã în Dosarul nr. 2.796/2004 al Tribunalului Tulcea.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 52D/2005 care are ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Ştefan Bouroş în Dosarul nr. 2.797/2004 al Tribunalului Tulcea.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere identitatea de obiect a acestora.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 52D/2005 la Dosarul nr. 51D/2005, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, întrucât critica de neconstituţionalitate vizeazã, în fapt, o omisiune legislativã asupra cãreia Curtea Constituţionalã nu are competenţa de a se pronunţa. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 85 din Legea nr. 164/2001 aratã cã tratamentul juridic diferit instituit prin acestea este justificat de statutul special pe care îl au magistraţii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 23 decembrie 2004, pronunţate în dosarele nr. 2.796/2004 şi nr. 2.797/2004, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor. Excepţia a fost ridicatã de Matrona Bicã şi de Ştefan Bouroş cu prilejul soluţionãrii unor contestaţii formulate împotriva deciziilor Casei judeţene de pensii Tulcea privind recalcularea pensiilor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã textul de lege criticat contravine dispoziţiilor principiului constituţional al egalitãţii în drepturi. În acest sens, aratã cã <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 nu prevede luarea în calcul la stabilirea vechimii în magistraturã şi a perioadei în care magistratul a urmat cursurile de zi ale învãţãmântului juridic superior. Aşa fiind, aceste prevederi legale creeazã o situaţie discriminatorie în raport cu celelalte categorii de pensionari, care, potrivit <>art. 169 alin. (1^1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, beneficiazã, la stabilirea stagiului de cotizare, şi de luarea în calcul a perioadei studiilor superioare, urmate şi absolvite la cursuri de zi.
Tribunalul Tulcea apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. Astfel, faptul cã, potrivit <>art. 169 alin. (1^1) din Legea nr. 19/2000 , perioada studiilor superioare este luatã în calcul la stabilirea stagiului de cotizare nu atrage dupã sine concluzia cã o lege specialã ulterioarã, cum este <>Legea nr. 303/2004 , trebuia sã prevadã cã aceeaşi perioadã constituie şi vechime în magistraturã. De asemenea, aratã cã dispoziţiile legii speciale se completeazã cu dreptul comun în materie, respectiv <>Legea nr. 19/2000 . Prin urmare, "pensia de serviciu a rãmas stabilitã conform legii speciale, fãrã a aduce nici o atingere cuantumului acesteia, iar pensionarea necontributivã s-a calculat conform legii care constituie dreptul comun în materie". În sfârşit, aratã cã, "fiind vorba de o perioadã necontributivã, legiuitorul nu putea sã dispunã între diferitele categorii de persoane care au absolvit o facultate sau alta, abia într-o asemenea situaţie creând un regim discriminatoriu".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. În acest sens, aratã cã între categoria celor pensionaţi în baza sistemului public de pensii şi magistraţii pensionari nu se poate pune problema existenţei unei discriminãri, atâta vreme cât ne aflãm în prezenţa a douã sisteme de pensionare bazate pe criterii şi condiţii diferite, deosebiri care le justificã existenţa distinctã. De asemenea, menţioneazã cã recunoaşterea posibilitãţii de a obţine pensie de serviciu este un beneficiu acordat de lege unor categorii profesionale şi tocmai aspectele distincte faţã de reglementarea-cadru în materia pensiilor justificã o lege specialã. În sfârşit, aminteşte cã, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, instituirea de regimuri juridice diferite în situaţii care impun rezolvãri diferite nu poate fi apreciatã drept o încãlcare a principiului egalitãţii în faţa legii.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 nu contravin prevederilor art. 16 din Constituţie. Astfel, aratã cã textul legal criticat se aplicã tuturor categoriilor de persoane prevãzute în ipoteza normei legale, fãrã nici o discriminare pe criterii arbitrare. În acelaşi sens, aminteşte jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a statuat cã principiul egalitãţii presupune ca la situaţii egale sã corespundã un tratament egal, iar violarea acestui principiu existã atunci când se aplicã un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fãrã sã existe o motivare obiectivã şi rezonabilã. În acelaşi timp observã cã prin excepţia de neconstituţionalitate autorul acesteia solicitã în realitate extinderea dispoziţiilor legale criticate şi la alte situaţii care nu sunt prevãzute de <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 , dar se regãsesc în cuprinsul <>art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 , or, aminteşte cã instanţa de contencios constituţional nu are competenţa de a crea, de a abroga sau de a modifica o normã juridicã, devenind astfel un "legislator pozitiv", şi nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adãugarea unor noi prevederi celor deja existente.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, dispoziţii potrivit cãrora: "Constituie vechime în magistraturã perioada în care magistratul sau persoana asimilatã acestuia a îndeplinit funcţiile de judecãtor, procuror, personal de specialitate juridicã din fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie sau personal de specialitate juridicã asimilat magistraţilor, precum şi perioada în care o persoanã a fost avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic sau a îndeplinit funcţii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, potrivit prezentei legi."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestui text de lege autorii acesteia invocã dispoziţiile art. 16 din Constituţie. Curtea observã însã cã în realitate criticile de neconstituţionalitate sunt raportate doar la prevederile alin. (1) al art. 16, prevederi potrivit cãrora "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, potrivit <>art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, la stabilirea stagiului de cotizare, în vederea acordãrii pensiei şi a altor drepturi în sistemul public, se ia în calcul, ca perioadã necontributivã asimilatã, şi perioada în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învãţãmântului universitar, cu condiţia absolvirii. Aceste reglementãri sunt aplicabile, deopotrivã, tuturor persoanelor care solicitã acordarea drepturilor de asigurãri sociale. Conform art. 169 alin. (1^1) din aceeaşi lege, în cazul recalculãrii la cerere a pensiilor stabilite anterior intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 19/2000 se ia în calcul şi stagiul de cotizare asimilat prevãzut de art. 38 alin. (1) lit. b).
Spre deosebire de aceste prevederi legale, dispoziţiile <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 , criticat de autorul excepţiei, reglementeazã vechimea în magistraturã, respectiv funcţiile îndeplinite care sunt cuprinse în aceastã noţiune. Vechimea în magistraturã constituie temeiul acordãrii unor drepturi specifice acestei categorii profesionale, printre care şi pensia de serviciu pentru magistraţi. Acest tip special de pensie are douã componente: o parte achitatã din fondurile de asigurãri sociale din sistemul public şi o parte acordatã de la bugetul de stat.
Perioada studiilor universitare se ia în calcul la stabilirea pãrţii de pensie cuvenite din sistemul public de asigurãri sociale, în mod egal, pentru toţi asiguraţii. Legiuitorul a optat însã, fãrã a încãlca nici o dispoziţie constituţionalã, în sensul cã perioada studiilor juridice nu trebuie inclusã în calculul vechimii în magistraturã, care este temei al stabilirii pensiei de serviciu.
Curtea constatã însã cã, din modul în care a fost formulatã excepţia de neconstituţionalitate, autorii acesteia nu criticã <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 pentru cuprinsul sãu, ci pentru ceea ce lipseşte acestui text de lege. În consecinţã, faţã de dispoziţiile <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepţia de neconstituţionalitate urmeazã sã fie respinsã ca inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, excepţie ridicatã de Matrona Bicã în Dosarul nr. 2.796/2004 al Tribunalului Tulcea şi de Ştefan Bouroş în Dosarul nr. 2.797/2004 al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 martie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
_____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
