Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
DECIZIE nr. 153*) din 8 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 5 din Legea nr. 312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 153*) din 8 februarie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 5 din Legea nr. 312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 153*) din 8 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 5 din Legea nr. 312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 232 din 4 aprilie 2011
________
    *) A se vedea opinia separatã semnatã de judecãtorul Augustin Zegrean, formulatã la <>Decizia nr. 1.002 din 6 noiembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007.


    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>art. 5 din Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, precum şi de cãtre persoanele juridice strãine, excepţie ridicatã din oficiu de Tribunalul Galaţi - Secţia civilã în Dosarul nr. 1.036/324/2009 al acestei instanţe, de Doris Ispan, Doris Mirela Ispan-Suciu şi Michael Ispan în Dosarul nr. 17.202/325/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia civilã, precum şi de cãtre Matei Lecca în Dosarul nr. 1.289/110/2009 al Tribunalului Bacãu - Secţia civilã.
    La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, Matei Lecca, personal şi asistat de avocatul Minodora Cliveti, cu delegaţie depusã la dosar, şi partea Şerban Petru Sturza, prin mandatar Didina Cosor. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Magistratul-asistent referã asupra cauzelor şi aratã cã în Dosarul nr. 1.345D/2010 partea Regia Naţionalã a Pãdurilor Romsilva - Direcţia Silvicã Galaţi a depus note scrise prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
    Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexãrii dosarelor nr. 1.345D/2010, nr. 1.399D/2010 şi nr. 1.661D/2010, având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.
    Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.
    Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.399D/2010 şi nr. 1.661D/2010 la Dosarul nr. 1.345D/2010, care este primul înregistrat.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul avocatului Minodora Cliveti, care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, aratã cã art. 48 din Legea fondului funciar, în actuala sa reglementare, astfel cum a fost modificat prin <>Legea nr. 169/1997, reduce drastic sfera de aplicabilitate a acestei legi şi priveazã pe foştii cetãţeni români, care nu şi-au redobândit statutul de cetãţean român, de dreptul de a-şi redobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. Aşa fiind, apreciazã cã <>Legea nr. 169/1997 reprezintã un "recul la democraţie", iar actuala redactare a <>art. 48 din Legea nr. 18/1991 este anacronicã, fiind în contradicţie cu noua ordine constituţionalã.
    Mandatarul Didina Cosor depune note scrise la dosar şi solicitã, de asemenea, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    Reprezentantului Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens, invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 24 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.036/324/2009, Tribunalul Galaţi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>art. 5 din Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, precum şi de cãtre persoanele juridice strãine, excepţie ridicatã, din oficiu, de cãtre instanţa de judecatã într-o cauzã civilã având ca obiect fond funciar - anulare titlu de proprietate.
    Prin Încheierea din 4 decembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.289/110/2009, şi Încheierea din 21 ianuarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 17.202/325/2008, Tribunalul Timiş - Secţia civilã şi Tribunalul Bacãu - Secţia civilã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Doris Ispan, Doris Mirela Ispan-Suciu şi Michael Ispan, precum şi de cãtre Matei Lecca în cauze civile având ca obiect fond funciar.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin cã prevederile <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi a cele ale <>art. 5 din Legea nr. 312/2005 sunt neconstituţionale, în mãsura în care interdicţia aplicatã cetãţenilor strãini de a dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor se extinde şi asupra foştilor proprietari, cetãţeni români la data preluãrii. În acest context, apreciazã cã dupã modificarea Constituţiei, în anul 2003, incapacitãţile speciale prevãzute de <>art. 48 din Legea nr. 18/1991 ar trebui reapreciate, iar reparaţiile acordate trebuie raportate la calitatea de cetãţean român la data preluãrii, la Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi la celelalte tratate semnate de România. De asemenea, aratã cã prin Legea fondului funciar, modificatã şi completatã, s-a dorit înlãturarea efectelor abuzurilor sãvârşite de fostul regim faţã de toate persoanele care aveau cetãţenie românã la data preluãrii, astfel încât este inechitabil şi discriminatoriu sã se refuze reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere unora dintre foştii proprietari pe motiv cã nu mai au cetãţenia românã. O opinie contrarã ar fi în dezacord cu dispoziţiile art. 44 alin. (3) şi art. 46 din Constituţie, precum şi cu cele ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi are efecte similare unei noi deposedãri. Ca atare, condiţionarea dobândirii dreptului de proprietate de statutul de cetãţean român, dupã trecerea unui interval de 7 ani de la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, contravine normelor constituţionale şi convenţionale menţionate.
    Tribunalul Bacãu - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã. În acest sens, aratã cã, având în vedere natura juridicã a reconstituirii dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor pentru moştenitorii foştilor proprietari, decedaţi la data apariţiei <>Legii nr. 18/1991, şi faţã de dispoziţiile Constituţiei României din anul 1991, care interziceau cetãţenilor strãini, fãrã nicio excepţie privind transmiterea acestui drept prin moştenire legalã, sã dobândeascã dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor, interdicţia din art. 48 al Legii fondului funciar este în gravã contradicţie cu noile norme constituţionale, care garanteazã dreptul de moştenire legalã pentru cetãţenii strãini. Apreciazã cã aceastã interdicţie trebuia sã fie consideratã abrogatã de cãtre instanţe, în temeiul art. 154 din Constituţie, întrucât nu mai era în conformitate cu noua ordine constituţionalã. Din acest punct de vedere, instanţa apreciazã cã textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Constituţie.
    Tribunalul Timiş - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat în numeroase rânduri asupra prevederilor <>art. 48 din Legea nr. 18/1991, statuând cã acest text de lege nu contravine Constituţiei.
    Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile <>art. 48 din Legea nr. 18/1991 şi cele ale <>art. 5 din Legea nr. 312/2005 sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã textele de lege criticate reprezintã opţiunea legiuitorului, ele nu aduc atingere dreptului la moştenire şi sunt în deplinã conformitate cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentalã, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, şi cele ale <>art. 5 din Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, precum şi de cãtre persoanele juridice strãine, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005.
    Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
    - <>Art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991: "Cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate, precum şi foştii cetãţeni români care şi-au redobândit cetãţenia românã, indiferent dacã şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţarã, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestierã, prevãzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai pânã la limita prevãzutã la <>art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestierã, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevãzute la art. 9 alin. (3)-(9).";
    - <>Art. 5 din Legea nr. 312/2005: "(1) Cetãţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum şi persoana juridicã constituitã în conformitate cu legislaţia unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pãdurilor şi terenurilor forestiere la împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderãrii României la Uniunea Europeanã.
    (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplicã fermierilor care desfãşoarã activitãţi independente şi sunt, dupã caz:
    a) cetãţeni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul într-un stat membru, care îşi stabilesc reşedinţa în România;
    b) apatrizi cu domiciliul în România.
    (3) Cetãţenii statelor membre sau apatrizii cu domiciliul într-un stat membru îşi dovedesc calitatea de fermier care desfãşoarã activitãţi independente cu documente emise/eliberate de autoritãţile competente din statul membru sau de provenienţã. Apatrizii cu domiciliul în România fac dovada acestei calitãţi cu atestatul eliberat, în acest sens, de cãtre Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale.
    (4) Persoanele prevãzute la alin. (2) dobândesc dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pãdurilor şi terenurilor forestiere în aceleaşi condiţii cu cele aplicabile cetãţenilor români, de la data aderãrii României la Uniunea Europeanã.
    (5) Destinaţia terenurilor agricole, pãdurilor şi a terenurilor forestiere nu poate fi schimbatã pe durata perioadei de tranziţie de cãtre persoanele prevãzute la alin. (2)."
    În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (3) referitoare la expropriere şi celor ale art. 46 care consacrã dreptul la moştenire, precum şi art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile de lege criticate au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi cu motivãri similare.
    Astfel, cu privire la prevederile <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în jurisprudenţa sa, de exemplu <>Decizia nr. 879/2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 17 august 2010, Curtea a reţinut cã prevederile <>Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care, la data intrãrii în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, dupã caz, constituit în temeiul şi în condiţiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptãţite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispoziţiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea şi pentru cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate, precum şi pentru foştii cetãţeni români care şi-au redobândit cetãţenia românã, indiferent dacã şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţarã. Aşadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciarã - şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea cãtre foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de cãtre stat -, reglementarea condiţiilor în care opereazã aceastã retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptãţite, constituie opţiunea legiuitorului, condiţionarea exercitãrii dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetãţean român reprezentând o astfel de opţiune, care este pe deplin constituţionalã.
    Astfel, dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţie, deşi nu mai prevãd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, nu o înlãturã, ci doar precizeazã cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacitãţi speciale. Potrivit normei constituţionale, una dintre modalitãţile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini sau apatrizi este moştenirea legalã, ceea ce presupune cã aceştia, dupã anul 2003, pot dobândi terenuri în condiţiile dreptului comun (<>art. 650 din Codul civil şi urmãtoarele), Legea nr. 18/1991, republicatã, fiind o lege specialã care are ca destinatari doar pe cetãţenii români.
    Pe de altã parte, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrãrii în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor <>Legii nr. 18/1991, garantarea şi ocrotirea constituţionalã a dreptului de proprietate în persoana reclamanţilor, câtã vreme aceştia nu sunt titulari ai acestui drept, ce urmeazã a se naşte ulterior.
    În ceea ce priveşte critica prevederilor <>art. 5 din Legea nr. 312/2005, sub aspectul condiţionãrii dobândirii dreptului de proprietate numai dupã împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, în jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional a statuat cã "exercitarea unui drept de cãtre titularul sãu nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cãrora li se subsumeazã şi instituirea unor termene, dupã a cãror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilã." Aşa fiind, Curtea a constatat cã, "departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigenţe dau expresie ordinii de drept, precum şi drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cãrora statul este ţinut sã le acorde ocrotire, în egalã mãsurã."
    De altfel, art. 44 alin. (2) din Constituţie prevede cã "Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, [...]".
    Or, Curtea constatã cã <>Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, precum şi de cãtre persoanele juridice strãine prevede tocmai aceste condiţii în care cetãţenii strãini pot dobândi terenuri în România.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţatã de Curte în deciziile menţionate sunt valabile şi în prezenta cauzã.

    Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>art. 5 din Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, precum şi de cãtre persoanele juridice strãine, excepţie ridicatã, din oficiu, de Tribunalul Galaţi - Secţia civilã în Dosarul nr. 1.036/324/2009 al acestei instanţe, de Doris Ispan, Doris Mirela Ispan-Suciu şi Michael Ispan în Dosarul nr. 17.202/325/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia civilã, precum şi de cãtre Matei Lecca în Dosarul nr. 1.289/110/2009 al Tribunalului Bacãu - Secţia civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 februarie 2011.


              PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                       AUGUSTIN ZEGREAN

                      Magistrat-asistent,
                      Ingrid Alina Tudora
                          _______
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016