Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 153 din 30 martie 2004  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, dispozitii introduse prin   Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 208/2002 , aprobata cu modificari prin   Legea nr. 540/2003 , cu modificarile si completarile ulterioare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 153 din 30 martie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, dispozitii introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 208/2002 , aprobata cu modificari prin Legea nr. 540/2003 , cu modificarile si completarile ulterioare

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 10 mai 2004

Costicã Bulai - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii, dispoziţii introduse prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 208/2002 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 540/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Chimforex" S.A. din Pleaşa în Dosarul nr. 9.176/2003 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât scutirile de la plata taxelor de timbru reprezintã un atribut exclusiv al legiuitorului. În ceea ce priveşte art. 16 alin. (1) din Constituţie, apreciazã cã acesta este aplicabil numai persoanelor fizice, iar nu şi celor juridice.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 decembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 9.176/2003, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii, dispoziţii introduse prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 208/2002 . Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Chimforex" - S.A. din Pleaşa într-o cauzã având ca obiect soluţionarea cererii de ordonanţã preşedinţialã pentru suspendarea executãrii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile <>art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 "încalcã în mod flagrant dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece creeazã un tratament discriminatoriu în incidenţa unor obligaţii procedurale legale, pe criterii vãdit neconstituţionale, vizând calitatea de autoritate publicã a beneficiarului textului normativ atacat". Mai aratã cã aceastã reglementare este contrarã regulii generale cuprinse în art. 280 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãreia "suspendarea va putea fi încuviinţatã numai cu dare de cauţiune", care constituie o "dispoziţie legalã imperativã onerativã, general aplicabilã tuturor subiectelor de drept, persoane fizice sau juridice, de drept privat sau de drept public".
Curtea de Apel Ploieşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ opineazã în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât veniturile încasate de A.P.A.P.S., dupã deducerea cheltuielilor prevãzute în bugetul propriu, se varsã la bugetul de stat, astfel cã, în mod firesc, s-a stabilit prin dispoziţiile legale criticate scutirea de la plata taxei de timbru, a timbrului judiciar, a cauţiunii şi a oricãror alte taxe, pentru cererile adresate instanţelor de judecatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã, de exemplu prin deciziile nr. 102/1995 şi nr. 18/1996, dispoziţiile art. 16 din Constituţie, care instituie egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, nu sunt incidente în ceea ce priveşte relaţiile dintre persoanele juridice.
Scutirea de la plata taxelor de timbru şi a cauţiunilor stabilite de lege pentru sesizarea instanţelor judecãtoreşti a A.P.A.P.S., instituţie publicã implicatã în procesul de privatizare, reprezintã un atribut exclusiv al legiuitorului, pe care acesta îl exercitã în considerarea anumitor situaţii determinate, cum sunt cele privind legãtura strânsã cu bugetul statului şi realizarea unui interes public (<>Decizia nr. 179/2003 ).
Potrivit dispoziţiilor legale criticate, legiuitorul stabileşte un regim juridic diferit pentru promovarea anumitor acţiuni de cãtre "instituţii publice implicate", şi nu numai de cãtre A.P.A.P.S., în considerarea interesului general al accelerãrii procesului privatizãrii şi în aplicarea art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţia republicatã, care prevede cã statul trebuie sã asigure "protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã", principiu pe care statul, în politica sa economicã, este ţinut sã-l promoveze şi, ca urmare, are dreptul şi totodatã îndatorirea de a crea un cadru juridic corespunzãtor.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 40^1 din Legea nr. 137 din 28 martie 2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002), dispoziţii introduse prin <>art. I pct. 15 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 28 decembrie 2002), aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 540/2003 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 19 decembrie 2003), modificate prin <>art. I pct. 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2004 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 31 ianuarie 2004). Ca urmare a acestor modificãri, dispoziţiile legale criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 40^1: "Cererile formulate de instituţia publicã implicatã, în legãturã cu calitatea de acţionar la societãţile comerciale aflate în portofoliul acesteia, cu procesul de privatizare, cu obligaţiile decurgând din contractele de vânzare-cumpãrare de acţiuni, cu obligaţiile prevãzute de <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 88/1997 , aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sau de prezenta lege, cu executarea hotãrârilor judecãtoreşti şi cu orice alte acte procedurale, efectuate de şi pentru aceasta, sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, cauţiuni şi orice alte taxe care se fac, potrivit legii, venit la bugetul de stat."
În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciazã cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţia României, revizuitã şi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, prevederi care au urmãtorul conţinut: "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
Instituirea de cauţiuni şi taxe în legãturã cu procedurile judiciare reprezintã un atribut exclusiv al legiuitorului, pe care acesta şi-l exercitã fie din raţiuni legate de descurajarea exercitãrii cu rea-credinţã a drepturilor procesuale - în cazul cauţiunilor, fie în considerarea unor situaţii concrete în care se impune gratuitatea serviciului public al justiţiei sau, dimpotrivã, stabilirea în sarcina pãrţilor din proces a unor obligaţii fiscale - în cazul taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.
Curtea reţine cã scutirea instituţiilor publice implicate în procesul de privatizare de la plata taxelor de timbru şi a celorlalte taxe în cazurile determinate de lege îşi are justificarea în strânsa legãturã a acţiunilor în justiţie, pentru care textul criticat prevede scutirea, cu bugetul de stat (alimentat, printre altele, şi prin încasarea taxelor judiciare), precum şi în interesul general pe care aceste instituţii publice îl prezintã. Astfel, dispoziţiile legale criticate dau expresie prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţia României, republicatã, potrivit cãrora statul are obligaţia sã asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã.
În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã a statuat cã exonerarea de la obligaţia de platã a taxelor judiciare de timbru este un atribut exclusiv al legiuitorului, a cãrui exercitare nu afecteazã egalitatea în faţa legii. Astfel, prin <>Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 5 martie 2001, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile ulterioare, prevederi care stabilesc, de asemenea, scutiri de taxe judiciare de timbru, a statuat cã "instituirea de cãtre legiuitor a unor excepţii de la regula generalã a plãţii taxelor judiciare de timbru (scutiri de la plata taxei) nu constituie o discriminare sau o atingere adusã principiului constituţional al egalitãţii în drepturi. Potrivit art. 138 alin. (1) din Constituţie [în prezent, art. 139 alin. (1)], <<Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurãrilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege>>, fiind, aşadar, la latitudinea legiuitorului sã stabileascã scutiri de taxe sau impozite, având în vedere situaţii diferite, fãrã ca prin aceasta sã aducã atingere principiului egalitãţii în drepturi".
Aşadar, Curtea constatã cã susţinerea autorului excepţiei referitoare la încãlcarea principiului egalitãţii în drepturi, prevãzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie nu poate fi primitã, întrucât situaţia juridicã a pãrţilor din procesele respective nu este identicã şi nici similarã, justificându-se în mod obiectiv şi raţional tratamentul juridic diferit în ceea ce priveşte plata taxelor judiciare de timbru şi a celorlalte taxe.
Cu privire la dispoziţiile <>art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 , Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 461 din 2 decembrie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2004, statuând cã acestea sunt constituţionale. Neexistând elemente noi de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia acestei decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii, dispoziţii introduse prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 208/2002 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 540/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Chimforex" - S.A. din Pleaşa în Dosarul nr. 9.176/2003 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 30 martie 2004.

PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI

Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

_______________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016