Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 153 din 28 mai 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. e) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 9 iulie 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 lit. e) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, excepţie ridicatã de Gelu Vladoiu şi Mariana Vladoiu în Dosarul nr. 964/R/C/2001 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal rãspund: Gelu Vladoiu, personal şi asistat de avocatul Ion Iordache; Mariana Vladoiu, reprezentatã de acelaşi avocat; Societatea Comercialã "Tanz Palace Disco" - S.R.L. din Codlea, reprezentatã de avocatul Stan Tirnoveanu. Lipsesc celelalte pãrţi, Mind Bank - Sucursala Braşov, Societatea Comercialã "Hopins Com" - S.R.L. din Braşov şi Camera de Comerţ şi Industrie Braşov, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Avocatul autorilor exceptiei arata ca judecãtorul-sindic, fiind cel care are competenta şi autoritatea asupra procedurii de lichidare, indirect valideazã şi creeazã legitimarea procesuala activa, ceea ce contravine principiului imparţialitãţii. Astfel, deoarece judecãtorul-sindic autorizeaza promovarea acţiunii în justiţie şi tot el o judeca, este infranta egalitatea în fata legii, prin introducerea discriminarii şi a arbitrariului. În final solicita admiterea exceptiei de neconstituţionalitate prin modificarea textului de lege criticat, în sensul judecãrii cauzei de cãtre o instanta de drept comun, judecãtorului-sindic revenindu-i doar atribuţii în activitatea de lichidare.
Reprezentantul Societãţii Comerciale "Tanz Palace Disco" - S.R.L. din Codlea solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. În acest sens arata ca textul de lege criticat este un text de competenta materialã specialã, justificat de caracterul unitar al procedurii falimentului, care nu aduce atingere prevederilor constituţionale invocate.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca dispoziţiile legale criticate stabilesc norme procedurale de competenta care asigura protecţia proprietãţii, deopotrivã, pentru debitori şi creditori. De asemenea, considera ca hotãrârea data de judecãtorul-sindic în soluţionarea acţiunii pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, deşi definitiva, nu este de natura sa lezeze interesele legitime ale pãrţilor, întrucât impotriva acestei hotãrâri se poate exercita recurs. În final solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 octombrie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 964/R/C/2001, Curtea de Apel Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 lit. e) din Legea nr. 64/1995 , republicatã. Excepţia a fost ridicatã de Gelu Vladoiu şi Mariana Vladoiu cu ocazia soluţionãrii recursului declarat impotriva Sentinţei civile nr. 72/Sind din 3 iulie 2001, pronunţatã de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. 1.859/1999, prin care s-a dispus anularea transferului dreptului de proprietate asupra unui imobil.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile <>art. 10 lit. e) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 20, raportate la cele ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, cu privire la dreptul oricãrei persoane de a beneficia de un proces echitabil, ale art. 41 alin. (2), precum şi ale art. 49, deoarece "Judecãtorul-sindic desemnat în condiţiile <>art. 6 din Legea nr. 64/1995 a autorizat lichidatorul (conducandu-i activitatea) sa promoveze, la propunerea acestuia, acţiunea în anularea actului de vânzare-cumpãrare în cauza". În acest sens autorii exceptiei apreciazã ca acţiunea în anulare, derogatorie de la dreptul comun, afecteazã şi limiteazã drepturile dobânditorului de buna-credinţa şi siguranta circuitului civil prin aceea ca "se creeazã lichidatorului, reprezentant legal al societãţii comerciale debitoare, privilegiul derogarii de la competenta obişnuitã, încãlcarea principiului egalitãţii în fata legii şi a principiului ce garanteazã proprietatea legal dobandita". Astfel, în condiţiile în care hotãrârile pronunţate de judecãtorul-sindic sunt definitive, infrangerea garanţiilor constituţionale poate avea consecinţe iremediabile.
Curtea de Apel Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, textele invocate din <>Legea nr. 64/1995 , republicatã, "nu sunt de natura a submina imparţialitatea şi obiectivitatea actului de justiţie, apte a afecta egalitatea pãrţilor în fata legii".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 10 lit. e) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, dispoziţii care au urmãtorul cuprins:
- Art. 10 lit. e): "Principalele atribuţii ale judecãtorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt: [...]
e) judecarea acţiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;".
Autorii exceptiei de neconstituţionalitate susţin ca acest text de lege este contrar urmãtoarelor prevederi constituţionale:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 20: "(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanta cu Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacã exista neconcordante între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementãrile internaţionale.";
- Art. 41 alin. (2): "Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.";
- Art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertãţii."
De asemenea, autorii exceptiei apreciazã ca textul de lege criticat infrange art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ratificatã de România prin <>Legea nr. 30/1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994, potrivit cãruia "Orice persoana are dreptul la judecarea în mod echitabil [...], de cãtre o instanta independenta şi impartiala, instituitã prin lege, care va hotãrî [...] asupra încãlcãrii drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil [...]".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca nu poate fi primit nici unul dintre argumentele invocate în susţinerea acesteia.
În procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului legiuitorul a stabilit, printre atribuţiile judecãtorului-sindic, şi judecarea acţiunilor introduse de cãtre administrator sau lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial. Faptul ca hotãrârea data de judecãtorul-sindic în soluţionarea acţiunii pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial este definitiva nu este de natura sa lezeze interesele legitime ale pãrţilor, întrucât şi impotriva acestei hotãrâri se poate exercita o cale ordinarã de atac, cea a recursului. Nici o norma constituţionalã şi nici o reglementare internationala nu impun existenta mai multor grade de jurisdicţie în cauzele civile. Conform prevederilor art. 128 din Constituţie, "Impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii".
Dispoziţiile legale criticate nu contravin nici art. 16 din Constituţie, deoarece principiul constituţional prevãzut la acest articol se referã exclusiv la egalitatea în drepturi a cetãţenilor, iar nu şi la raporturile dintre cetãţeni şi persoane juridice.
De asemenea, Curtea constata ca articolul de lege supus controlului de constitutionalitate nu aduce atingere principiului ocrotirii proprietãţii private, prevãzut la art. 41 alin. (2) din Constituţie, şi nici principiului restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, prevãzut de art. 49 din Constituţie, deoarece acestea nu sunt aplicabile ipotezei cuprinse în norma juridicã a carei neconstituţionalitate se susţine.
În sfârşit, dând curs prevederilor art. 20 din Constituţie, raportate la cele ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, relative la "procesul echitabil", Curtea constata ca aceste prevederi nu sunt infrante de textul de lege criticat. Este evident ca judecãtorul-sindic, exercitandu-şi atribuţiile conferite de lege, trebuie sa asigure respectarea şi a acestor exigente.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
în numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 lit. e) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Gelu Vladoiu şi Mariana Vladoiu în Dosarul nr. 964/R/C/2001 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 28 mai 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent
Doina Suliman
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
